Dinții sunt organe ale aparatului masticator care au rolul de a tăia, măcina și sfâșia mâncarea. De asemenea, aceștia nu te ajuta doar la actul masticației, ci și la articularea cuvintelor. Se poate observa că numărul dinților la om este diferit de alte animale. Acest lucru se explică prin faptul că tipul de hrană are o influență asupra dinților. La animalele erbivore nu sunt necesari la fel de mulți dinți sau la fel de ascuțiți precum la carnivore. Omul are două generații de dinți, cei temporari/deciduali sau cum sunt ei cunoscuți „dinții de lapte” și cei permanenți. Descoperă în acest articol informații importante despre structura dinților, numărul și denumirea acestora!
Cuprins
1. Denumire dinți – tipuri de dinți pe care îi are un om
Dinții sunt de mai multe tipuri pentru că fiecare are un rol bine determinat. Unii sunt mai ascuțiți, destinați sfâșiatului alimentelor, alții au o formă mai plată, perfectă pentru a sfărâma și mesteca mâncarea. Există 4 tipuri diferite de dinți, ei se numesc incisivi, canini, premolari și molari. Dinții din partea de sus poartă denumirea de dinți maxilari, iar cei din partea de jos de dinți mandibulari. Incisivii sunt dinții din față care servesc la tăierea mâncării. Aceștia au o formă de daltă și sunt tăioși. Incisivii sunt în număr de 8, 4 sus și 4 jos. Ei mai sunt împărțiți în incisivi centrali și incisivi laterali. Incisivii superiori au formă de lopată, iar cei 2 inferiori de daltă. Caninii sunt printre cei mai mari și rezistenți dinți datorită rolului acestora, acela de a sfâșia alimente. Forma acestora este conică, arătând ca niște colți. Canini sunt, precum incisivii, în număr de 4. Premolarii sunt destinați atât sfâșierii mâncării, cât și sfărâmării. Acești dinți au suprafața bicuspidă de obicei sau tricuspidă și sunt în număr de 8, câte 2 pe fiecare jumătate de arcadă. Molarii sunt dinții care ajuta la mestecat cu ajutorul formațiunilor ieșite în relief de pe suprafața lor. Ei sunt în număr de 12, câte 3 pe fiecare jumătate de arcadă. Dintre toți dinții, între molari se formează cea mai mare presiune de masticație. Ultimii molari care erup sunt măselele de minte, în număr de patru. Există situații în care acestea nu ies niciodată și trebuie îndepărtate chirurgical de către stomatolog. Cele mai mari dificultăți sunt la molarii inferiori care nu au loc suficient pe mandibulă și sfârșesc prin extracție. Măselele de minte apar de la 18-25 de ani și pot da naștere durerii, inflamației sau altor probleme.
2. Numerotarea dinților - cum se numerotează dinții în stomatologie
Numerotarea dinților în stomatologie este importantă, la fel ca denumirea acestora, pentru a putea avea anumite repere astfel încât problemele să fie ușor de identificat. Atunci când vorbim de dentiția permanentă, un adult are aproximativ 32 de dinți. Acest număr este ușor variabil din cauza măselelor de minte. Aceste măsele pot să nu erupă toate, ci doar una, două sau trei dintre ele. Numerotarea dinților se face conform unor sisteme. În țara noastră se utilizează cel mai des sistemul FDI de numerotare a dinților. Fiecare dintre are corespondent 2 cifre. Prima cifră reprezintă cadranul în care se află acesta.
1 = maxilarul drept (rândul de sus din jumătatea dreaptă)
2 = maxilarul stâng (rândul de sus din jumătatea stângă)
3 = mandibular stâng (rândul de jos din jumătatea stângă)
4 = mandibular drept (rândul de jos din jumătatea dreaptă)
Cea de-a doua cifră reprezintă mai exact dintele din acel cadran. Numerotarea dinților se face de la 1 la 8, cifra 1 fiind incisivul, iar cifra 8 ultimul molar (molarul de minte). Pentru a înțelege mai bine acest sistem de numerotare, iată un exemplu. Un molar din rândul de sus din jumătatea dreaptă este numerotat 1.6. Pentru dentiția temporară se schimbă doar numerotarea dinților, care este de la 1 la 5 în fiecare cadran. Un copila are 20 de dinți de lapte. Numărul 1 îi corespunde incisivului, iar numărul 5 molarului II de lapte.
3. Dantura umană – structura dinților
Dinții au un rol foarte important pentru viața unei ființe, acela de a mesteca mâncarea și de a ajuta în actul vorbirii. Aceștia au o structură complexă, formată din mai multe elemente. Acțiunea dinților este posibilă doar cu ajutorul mușchilor masticatori. Partea exterioară a unui dinte este formată din coroana dintelui, gâtul sau colul și rădăcina dintelui. Coroana este acoperită de smalț, este vizibilă cu ochiul liber, iar forma acesteia poate fi de daltă, ascuțită sau plană. Rolul dintelui depinde de asemenea de forma lui, cei ascuțiți cum sunt caninii ajută la sfâșierea alimentelor, iar cei plani precum molarii ajută la mestecat. Smalțul care acoperă coroana este un țesut intens mineralizat, de mare duritate, dar care se poate deteriora în lipsa unei igiene dentare adecvate. Gâtul dintelui este o parte de legătură între smalț și cement. Rădăcina este o parte aflată în alveolă, în interiorul osului. Aceasta este învelită în cement. Tot în ceea ce privește configurația externă se pot deosebi mai multe fețe ale dintelui: o față masticatorie sau ocluzală, fața vestibulară, fața linguală și fața de contact. Dinții din față, cei incisivi și canini nu au o față ocluzală, ci o muchie numită margine incizală.
Structura dintelui în sine se poate analiza realizând o secțiune în acesta. În acest fel se poate observa cavitatea dintelui și dentina. În cavitate se află pulpa dintelui în interiorul căreia se află vase de sânge și nervi. Este cea care dă viață dintelui și cea care oferă senzația de durere dacă o carie este atât de adâncă încât ajunge la ea. Dentina este stratul cel mai gros din structura unui dinte, bogat în substanțe organice și anorganice. Acest strat nu este la fel de dur precum smalțul și se poate rupe chiar până la rădăcină. Pentru că smalțul este un strat transparent, dacă dentina este mai calcifiată, culoarea dintelui este mai albă. Un alt factor care influențează culoarea dinților este igiena dentară li alimentele consumate. Smalțul se poate păta de la cafea, tutun, sucuri, alcool sau alte alimente care conțin colorați.
4. Câți dinți are un copil – despre dinții de lapte
Erupția dinților la un copil se face treptat într-o perioada destul de lungă. Ca standard în principiile de dezvoltare neuro-motorie a unui copil primi dinți apar la 6 luni și continuă să erupă până la vârsta de 2 ani și jumătate într-o ordine specifică. Dentiția deciduală sau temporară cuprinde 20 de dinți, mai exact locul premolarilor este ocupat de molari. Incisivii centrali apar primii la bebeluși în jurul vârstei de 6 luni. Unii copii se dezvoltă mai repede, iar alții mai încet, de aceea nu există un moment fix. Însă, în mod normal aceste momente sunt cele în condiții ideale ale dezvoltării neuro-motorii. După apariția incisivilor centrali urmează cei laterali la vârsta de 8-11 luni. Primii molari ies la iveală la 12-16 luni de viață a bebelușului. Ulterior apar caninii în jurul vârstei de 16-20 luni. Cel de-al doilea molar apare la 20-30 luni.
Un copil are 20 de dinți dispuși astfel:
- 4 incisivi centrali (2 superiori și 2 inferiori)
- 4 dinți incisivi laterali (2 superiori și 2 inferiori)
- 4 canini (2 superiori și 2 inferiori)
- 8 molari (4 sus și 4 jos)
Spre deosebire de dinții permanenți, cei de lapte au o structură și o formă mai redusă. Smalțul coroanei se subțiază brusc spre col și de aceea coroana pare ușor mai voluminoasă. Dinții care se aseamănă cel mai mult cu cei permanenți sunt primi molari care prezintă doi tuberculi exact ca premolarii permanenți. Erupția dentiției la bebeluși este însoțită de tulburări dispeptice care sunt adesea confundate cu alte afecțiuni digestive. Perioada apariției primilor dințișori este dificilă atât pentru bebeluș, cât și pentru părinți. Copilul se confruntă cu durere sau disconfort, plânge mai des și este agitat. Este important ca părinții să meargă la un medic pediatru pentru a determina cauza exactă a simptomelor. Bebelușul poate să-și piardă din pofta de mâncare, poate saliva în exces și va simți nevoia să mestece ceva. Pentru acest lucru există și jucării de dentiție care să îi ușureze din disconfort.
Așa cum au apărut dinții de lapte trebuie să și cadă, fiind înlocuiți de unii mai duri pe care copilul îi va purta pentru foarte mult timp. Dentiția temporară începe să cadă la vârsta de 6-7 ani. Primul molar sau măseaua de 7 ani este prima care apare. Primii cad incisivii centrali și incisivii laterali la vârsta de 8-9 ani, apoi primii molari la 10-12 ani, caninii la 11-13 ani și la 12-14 ani cel de-al doilea molar. Molarul de 12 ani erupe după cum se și numește în jurul vârstei de 11-13 ani. Ultimii dinți care apar sunt molarii de minte, la 18-25 ani.
5. Câte măsele de minte avem?
Măselele de minte sunt în număr de 4 și apar ultimele, fiind localizate în partea cea mai îndepărtată a maxilarului. Fiind în acel loc de cele mai multe ori întâmpină probleme în erupție, din cauza spațiului redus. Apariția măselelor de minte este des asociată cu durerea. Când aceasta încearcă se erupă apare inflamație și durerea în acea zonă din cavitatea bucală. Dacă dinții ai fi dispuși perfect simetric, măselele de minte ar avea loc să erupă. Însă, de cele mai multe ori acești ultimi molari sunt înghesuiți și apar diverse probleme. Medicul stomatolog este singurul care îți poate spune ce este de făcut în legătură cu măselele de minte. Prin controale regulate vei reuși să ai o dantură sănătoasă și șanse mai mici de complicații. Stomatologul poate monitoriza molarii de minte și îți poate spune dacă aceștia au loc să se dezvolte sau e necesară îndepărtarea acestora. O situație destul de comună este extracția măselei fie din considerent de spațiu, fie pentru că aceasta este cariată înainte de a erupe. Acest fapt se datorează unei igiene neadecvate. Pentru că se află atât de în spate este mai dificil să se facă un periaj corect.
Posibile probleme pe care măselele de minte le pot cauza:
- Cea mai comună este durerea
- Infecție din cauza unei erupții parțiale
- Formarea cariilor
- Dureri de cap
- Afectarea gingiei din cauza inflamației sau a unei erupții incomplete
- Pericoronarită
- Afectarea rădăcinilor dinților învecinați
- Dureri de maxilar
- Apariția chisturilor în jurul dinților noi
- Afectarea poziției dinților din jur, din cauza lipsei de spațiu
6. Dinții umani – sfaturi pentru igiena dentară
Îngrijirea orala este extrem de importantă, atât în perioada apariției dentiției temporare, cât și pentru cea permanentă. Felul în care cel mic se spală pe dinți este important, deoarece o bună îngrijire orală va avea efect în felul în care se dezvoltă și erup dinții permanenți. Ulterior, după ce toți dinții de lapte au fost înlocuiți, este necesar să ai mare grijă de ei pentru că alții nu mai cresc. O bună igienă dentară te va scuti de sume importante de bani cheltuiți la stomatolog. Este bine să mergi regulat la controale pentru a preveni orice problemă a dinților. În plus, cu cât o problemă este depistată și tratată la timp, cu atât te costă mai puțin, Igiena orală poate influența sănătatea întregului organism, în special a aparatului digestiv. Așadar, ai mare grija de dinții tăi. Un periaj corect ar trebui să dureze între 3-5 minute și să fie efectuat după fiecare masă sau măcar de 2 ori pe zi. Folosirea aței dentare înainte de periaj este esențială pentru a te asigura că nu rămân resturi alimentare între dinți. O variantă și mai bună este utilizarea unui duș bucal.
În concluzie, un om are 34 de dinți în funcție de situația măselelor de minte. Inițial apare dentiția temporară sau de lapte, în jurul vârstei de 6 luni. Dinții permanenți încep să îi înlocuiască pe cei de lapte la vârsta de 6-7 ani. Nu uita să mergi regulat la controale stomatologice pentru a menține dinții sănătoși!