Din Traian Băsescu nu a rămas mare lucru din punct de vedere politic. A reușit să-și distrugă temeinic nu doar imaginea, ci și moștenirea politică.
Toate indubitabilele sale merite, din toate punctele de vedere cu mult peste ale actualului titular al funcției, au fost strivite sub povara antiJustiției la care s-a dedat din cauza problemelor penale ale apropiaților și, evident, sub povara verdictului de poliție politică.
Dar vânătoarea declanșată acum împotriva unui fost șef de stat și privarea lui de beneficiile care decurg din natura funcției este și ilegală, și meschină.
Notificările de evacuare a lui Traian Băsescu din casa de protocol au forța juridică a unui sul de hârtie igienică pentru simplul motiv că RAAPPS nu are în mână un titlu executoriu. Hotărârea prin care Traian Băsescu este declarat colaborator al poliției politice nu este titlu executoriu.
În baza ei, RAAPPS poate cere instanței, mai precis Judecătoriei Sectorului 1, eliberarea unui asemenea titlu. Și abia în baza lui poate cere intervenția unui executor care să-l evacueze pe Traian Băsescu. Până la eliberarea titlului executoriu, Traian Băsescu pleacă din casa de protocol numai dacă și când vrea.
Poate obține RAAPPS acest titlu executoriu în aplicarea modificării legii 406/2001?
Este un lucru care se va verifica relativ curând în procesul declanșat de Traian Băsescu împotriva SPP pentru retragerea pazei de care beneficia tot ca fost președinte. Dacă va câștiga, cu exact aceleași motive poate bloca și o eventuală încercare a RAAPPS de a obține un titlu executoriu.
Șansele fostului președinte de a câștiga sunt foarte mari, inclusiv pentru că în furia ei anti-Băsescu, majoritatea parlamentară a făcut erori juridice. Așadar:
1. “În materia CNSAS, justiția e non retributivă, în sensul că nu stabilește vinovății, pedepse, interdicții, ci doar o calitate”, spune avocata Elenina Nicuț.
2.Modificarea legii care îi privează de drepturi speciale pe foștii colaboratori ai Securității nu i se aplică lui Traian Băsescu, după cum a explicat fostul judecător, avocatul Toni Neacșu:
“Aceste drepturi speciale se acordă automat, de la data încetării mandatului. Odată stabilite aceste drepturi, cum este cazul lui Traian Băsescu (2014), singurul caz de încetare pe viitor o constituie ipoteza de la art. 4 alin 1, respectiv săvârşirea unei infracţiuni pentru care s-a aplicat o condamnare la o pedeapsă privativă de libertate (și desigur decesul, pentru că drepturile sunt pe durata vieții).
Mai exact, art. 1, cel modificat în 2021 special pentru Traian Băsescu, stabilește doar căror șefi de stat nu li se pot stabili, imediat după încetarea mandatului, aceste drepturi; cei demiși prin referendum, cei cărora le încetează mandatul de șef de stat ca urmare a unei condamnări penale și cei constatați ca fiind colaboratori ai Securității.
Toate aceste 3 situații împiedică acordarea automat a drepturilor speciale prevăzute de lege chiar de la data încetării mandatului, dar dacă intervin ulterior acordării acestora, singurul motiv pentru care pe viitor drepturile se pierd este cel arătat la art. 4: condamnare penală la pedeapsă privativă de libertate”.
Așadar, dacă voiau să îi ia lui Traian Băsescu drepturile speciale, după ce acestea au fost acordate, distinșii parlamentari ar fi trebuit să modifice articolul 4 al legii și să adauge statutul de colaborator al Securității la cauzele de pierdere a drepturilor.
3. Legea civilă nu retroactivează. “Este vorba despre aplicarea legii civile în timp despre care vorbește pe larg ICCJ în Decizia 43/ 2019 a completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, decizie referitoare la pensiile magistraților condamnați pentru corupție”, arată Elenina Nicuț.
Ce spune Decizia 43?
„Stabilind că legea se aplică de la data intrării ei în vigoare, deci numai situațiilor produse sub imperiul acesteia - faptelor, și nu doar condamnărilor pronunțate după intrarea în vigoare a legii - prin norma de la art. ÎI din Legea nr. 118/2014, legiuitorul a exclus de sub incidența legii situațiile trecute".
Or, câtă vreme faptele care au generat condamnarea pentru o infracțiune dintre cele enumerate de art. 83^2 din Legea nr. 303/2004 au fost săvârșite anterior intrării în vigoare a dispozițiilor legale care prevăd pierderea beneficiului pensiei de serviciu, acestora nu le sunt aplicabile dispozițiile legii noi, ci prevederile legii în vigoare la data săvârșirii faptelor, care, așa cum s-a arătat mai sus, nu conțineau această interdicție.
Deci, a decis ICCJ, magistrații condamnați pentru corupție care se aflau deja în plata pensiei de serviciu la momentul în care această condamnare a devenit motiv de pierdere a pensiei de serviciu au rămas cu pensia. Este un caz în oglindă cu cel al lui Traian Băsescu.
4. Traian Băsescu poate invoca și excepția de neconstituționalitate a prevederii legale, pentru că ea a fost emisă în mod evident intuitu personae.
Reglementarea referitoare la pierderea privilegiilor pentru foștii președinți dovediți foști colaboratori ai poliției politice a fost adoptată în 2021, ca amendament la Legea 406/2001, deci după ce prima instanță, CAB, stabilise că președintele Băsescu a făcut poliție politică.
A fost încălcat astfel un principiu de bază - generalitatea normei juridice.
Și, mai presus de toate, în discuție nu ar trebui să fie persoana lui Traian Băsescu. Pentru fostul președinte există judecata istoriei și prețul pe care îl plătește în suferința celor apropiați.
În discuție este raportarea la lege și principiu. Iar acestea spun că Traian Băsescu este titularul unor drepturi ca urmare a îndeplinirii unei funcții, “pentru serviciile făcute și riscurile persistente după funcție”, după cum explică un alt avocat.
Dacă vom accepta încălcarea lor pentru simpla satisfacție a unei revanșe personale, vom accepta implicit abuzul. Vom valida astfel atât abuzurile reproșate chiar lui Traian Băsescu în timpul mandatelor, cât și pe cele viitoare, care pot lovi pe oricine, chiar și pe cei mai vocali luptători cu drepturile fostului președinte.