Acest scenariu trebuie evitat: îl vedem pe viteazul Viktor Orban încălcând reguli europene, încălcând legi europene și asta înseamnă că Uniunea Europeană nu mai are posibilitatea legală de a acorda fonduri europene Ungariei.
Uniunea Europeană urmărește situația din România, dar decizia o va lua poporul român.
E clar că un președinte al României antieuropean ne va izola, iar izolarea înseamnă sărăcie, spune Siegfried Mureșan, negociator-șef al Parlamentului European privind viitorul buget multianual al UE, într-un interviu acordat Spotmedia.
Siegfried Mureșan, iată că se vorbește despre bani. Se vorbește despre bani în Parlamentul European, unde tocmai ați finalizat negocierile pentru buget, pentru următorul buget. Se vorbește despre bani și în România, unde apar germenii unei crize. Începem cu care buget doriți. Cum se vede din Parlamentul European, de pildă, criza care începe în România, o criză economică?
Adevărul este următorul: România a câștigat foarte mult de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană. De când am aderat la Uniunea Europeană și până astăzi, am absorbit peste 100 de miliarde de euro fonduri europene. Am contribuit cu aproximativ 30 de miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene și am adus acasă peste 70 de miliarde de euro fonduri europene.
Pentru fiecare euro plătit Uniunii Europene, am primit 3 euro înapoi.
Salariul mediu în România este astăzi de 10 ori mai mare decât a fost în momentul aderării noastre la Uniunea Europeană.
Și, dacă scădem rata inflației, în termeni reali, el tot este de patru ori mai mare decât atunci când am aderat la Uniunea Europeană.
În cuvinte simple, astăzi, oamenii în România își permit de patru ori mai multe lucruri decât atunci când am aderat la Uniunea Europeană. Poate am uitat cum a fost atunci. Va trebui să ne aducem aminte.
Ce încerc să spun este că prosperitatea noastră este strict legată de Uniunea Europeană. Nu ne-am fi putut dezvolta așa cum ne-am dezvoltat fără investiții, fără investitori, fără fonduri europene.
Lucrurile sunt legate. De aceea, este esențial pentru România câți bani europeni vor veni în următorii ani, în ce condiții și în ce domenii. Și acesta este dosarul important la care lucrez în Parlamentul European, bugetul multianual pe următorii 7 ani.
În al doilea rând, este esențial ca România să rămână pro-europeană pentru a putea beneficia de toate aceste lucruri. Îl vedem pe viteazul Viktor Orban încălcând reguli europene, încălcând legi europene, încălcând valori europene și asta înseamnă că Uniunea Europeană nu mai are posibilitatea legală de a acorda fonduri europene Ungariei.
Și în timp ce Viktor Orban, antieuropean, luptă cu morile de vânt, are blocate peste 20 de miliarde de euro fonduri europene și oamenii trebuie să știe acest lucru.
O guvernare anti-europeană înseamnă punerea sub semnul întrebării a întregului sprijin european. Nu fiindcă așa vrea Uniunea Europeană, ci fiindcă așa sunt legile și regulile în Europa. Dacă noi le vom încălca, Uniunea Europeană nu ne va mai putea plăti în viitor fondurile europene pe care le plătește. Cred că este un scenariu pe care trebuie să-l evităm cu orice preț.
Cum arată bugetul pentru următorii 7 ani? Avem bani pentru a acoperi crizele care sunt acum și o rezervă pentru eventuale noi crize?
Tocmai începem munca la bugetul Uniunii Europene pe următorii 7 ani și câteva sunt elementele importante.
Unu, dacă vrem ca Uniunea Europeană să facă mai mult, are nevoie de un buget mai mare și e clar că Uniunea Europeană își propune mai mult în domeniul securității, al apărării. Ca atare, avem nevoie de un buget în ansamblu mai mare. O veste bună pentru România, fiindcă, repet, noi suntem beneficiari net, primim mai mult decât plătim.
Doi la mână, bugetul este principalul instrument la nivel european, la nivel național, de a face politică. Ca atare, el trebuie să fie în linie cu prioritățile politice și cu așteptările oamenilor. Și mi se pare că prioritățile acum sunt în primul rând siguranța cetățeanului, apărare și, în al doilea rând, o economie puternică, competitivă, care să genereze locuri de muncă, dar nu putem avea așa ceva decât dacă investitorii se simt în siguranță și investesc.
Nu putem aloca mai mult în domeniul apărării decât dacă economia merge bine, dacă sunt taxe, impozite plătite pentru a putea acorda mai mult pentru securitate, apărare. De aceea, acestea sunt prioritățile: de securitate, de apărare și competitivitate. În aceste direcții vor merge fondurile europene mai mult pentru protecția frontierei externe, apărarea spațiului cibernetic, investiții în securitate, apărare și mai mult pentru a întări, a îmbunătăți competitivitatea.
În paralel, prioritățile tradiționale ale Uniunii Europene, ale bugetului Uniunii Europene, politica de coeziune și agricultura trebuie apărate și trebuie aliniate acestor noi priorități.
Lucrările de infrastructură pe care le facem trebuie să le facem mai competitiv și trebuie să aibă și o întrebuințare duală, civilă și militară. În vremuri bune le folosim în scop civil, dar ele pot fi folosite în caz de necesitate și în scop militar.
De asemenea, banii plătiți fermierilor înseamnă că vom produce suficient la standard de bune produse agroalimentare aici, iar securitatea alimentară este o componentă esențială a securității naționale.
Când ne uităm la ce se întâmplă în Orientul Mijlociu, chiar și în Ucraina, e clar că trebuie să producem mai mult în Uniunea Europeană. Deci Parlamentul European, la propunerea mea, va apăra politica agricolă comună și politica de coeziune. Va trebui și să vedem cum le aliniem mai bine cu aceste noi obiective legate de competitivitate și securitate.
Ce spuneți e că, dacă avem politicieni populiști în România care vorbesc despre a nu mări de fapt bugetul pentru apărare, asta o să atragă o criză economică, o lipsă a investițiilor și toate celelalte efecte negative în lanț.
Populiștii și extremiștii întotdeauna și-au dorit să fim slabi și, de fapt, nu fac decât jocurile regimurilor autoritare, inclusiv al Federației Ruse, atunci când doresc o Românie slabă, lipsită de apărare.
Vestea bună este că astăzi România este, ca membru NATO, mai bine apărată decât oricând. Și pentru a rămâne sigur și în viitor, va trebui să alocăm și mai mulți bani în domeniul securității și al apărării.
Ce încerc să spun este următorul lucru: România are nevoie în sfârșit de o reformă fiscal-bugetară. Adică să alocăm banii publici acolo unde este necesar și acolo unde ei generează investiții private și aduc valoarea adăugată. Cheltuielile inutile trebuie puse sub semnul întrebării și banii trebuie să meargă acolo unde un euro investit din banii cetățenilor generează mai mulți euro.
Trebuie alocat acolo unde e necesar în economie, la investiții și categoric în apărare și tăiat de acolo unde se face risipă.
În acest context, cum se vede din Parlamentul European situația politică din România, dar și cea economică, pentru că am văzut ieri o devalorizare puternică a leului? Ați fost întrebat, vi s-au cerut detalii despre situația din România, am văzut că PPE a dat un semnal de susținere a candidatului pro-european?
În primul rând, deja de anul trecut, Uniunea Europeană înțelege ce se întâmplă în România și e foarte interesată și foarte îngrijorată de ce se întâmplă în România.
Uniunea Europeană înțelege riscul pentru oamenii din România de a avea un președinte antieuropean, populist, extremist, netransparent, care spune oamenilor ce vor să audă, dar face ce vrea el de fapt, adesea pe ascuns, câteodată controlat și mereu netransparent.
Uniunea Europeană își dă seama că acest lucru ar fi rău în primul rând pentru oamenii din România.
Dar Uniunea Europeană, evident, nu are niciun rol în procesul electoral. Ca atare, Uniunea Europeană privește, dar decizia o va lua poporul român.
E clar că un președinte al României antieuropean ne va izola, iar izolarea înseamnă sărăcie și înseamnă că Uniunea Europeană, dacă am fi izolat și conduși în contra valorilor și regulilor europene, ar avea mai puține posibilități de a ne sprijini, de a ne ajuta.
Uniunea Europeană nu își dorește acest lucru, își dorește să ne sprijine, să ne ajute cu cât mai multe fonduri, cât mai repede.