Impactul crizei guvernamentale provocate de demisia premierului Ciolacu după victoria în primul tur al alegerilor prezidențiale a liderului AUR George Simion a pătruns marți în economia reală, odată cu deprecierea puternică a leului în raport cu euro, care a ajuns la fixingul BNR la 5,04 lei și chiar a continuat să crească pe piața valutară la 5,09 lei, la ora 15:30.
Dar nu a fost nici pe departe singurul efect.
Până la deprecierea monedei naționale, unda de șoc a rezultatului primului tur s-a transmis în special în economia financiară a României: investitorii, atât cei locali, cât și cei internaționali, au reacționat la rezultatul alegerilor și implicit la apariția instabilității politice fiind activi pe piețe prin vânzarea activelor locale și mutarea banilor în alte țări, scrie Curs de Guvernare.
- Cea mai mare bancă americană vede două scenarii pentru România lui Simion. Unul e cu euro la 6 lei
- Ce înseamnă Simion președinte? Expert financiar: Se poate ajunge la tăierea fondurilor europene Interviu video
Odată cu lăsarea din mână a cursului de către BNR, impactul intră în sfera economiei reale.
Deprecierea cursului riscă să consemneze debutul, de o manieră mai dură, a ajustării fiscal-bugetare pe care ne-o tot cere Comisia Europeană și agențiile de rating și pe care Consiliul Fiscal și Banca Națională a României tot insistă.
De altfel, BNR a ținut cursul în ultimii ani pentru a sprijini ajustarea, care, însă, a tot fost amânată de guvernanți și per total inversată anul trecut, din moment ce deficitul bugetar a ajuns în 2024 la un nivel de criză sau recesiune gravă: 9,3% din PIB.
România a intrat practic într-o criză clasică a piețelor emergente (Argentina, ca exemplu, care nu are însă ancore de stabilitate ca UE și NATO), în care o criză politică, cuplată cu deficite bugetar și de cont curent mari, produc o pierdere a încrederii piețelor și investitorilor și implicit ieșiri de capitaluri.
Efectele la cald
1. Deprecierea cursului, sub presiunea goanei după euro
Deprecierea se va resimți în multiple forme, în funcție și de dimensiunea deprecierii. În mod normal, BNR permite o depreciere anuală de 2% a cursului, pentru acomodarea dezechilibrelor externe.
Faptul că leul a fost țintuit în raport cu euro în ultimii aproape 4 ani (vezi grafic EUR/RON) a contribuit la acumularea de dezechilibre în economie și finanțele bugetare, iar o ajustare „dintr-o bucată” ar însemna o depreciere cuprinsă între 8 și 10 procente pentru cursul euro/leu – asta ar echivala cu un curs de 5,4-5,5 lei/euro în final de an.
Deprecierea cel mai probabil va fi controlată de BNR și operată cu gradualitate – dovadă intervenția de marți, când cursul a fost adus înainte de fixingul oficial al BNR de la 5,1 lei/euro la 5,0378 lei/euro, de unde a continuat apoi să crească.
De notat faptul că până și guvernatorul Mugur Isărescu a spus încă în noiembrie, înainte de alegeri, că leul este supraevaluat în fața euro cu circa 5%. Isărescu pregătea de altfel terenul prin semnale cu privire la ajustarea cursului, la fel cum a făcut în luna februarie, când a făcut trimitere la o depreciere abia după alegeri.
- Fostul ministru de Finanțe Câciu aruncă vina pentru explozia euro pe Nicușor Dan. Un renumit economist acuză PSD de „culmea nerușinării”
- Nicușor Dan, apel la calm după panica financiară: BNR are o rezervă valutară de 60 de miliarde de euro
- Economist: România se află în fața unei crize fără precedent din punct de vedere valutar
O depreciere a cursului va duce la creșterea prețurilor bunurilor din import, precum și la ieftinirea bunurilor de export, sprijinind o reechilibrare a balanței comerciale cu bunuri a României, puternic deficitare.
Totodată, deprecierea cursului va avea un impact psihologic, care cuplat cu criza politică internă și deteriorarea mediului extern va contribui la reducerea posibil peste măsură a consumului (în special a celor din import), după creșterea euforică de peste 9-10% de anul trecut.
Până acum, stabilitatea cursului la noi, cu o inflație mai mare raportat la zona euro, a echivalat cu o apreciere în termeni reali a monedei naționale, care a avut loc în ultimii 4 ani de stabilitate. Aprecierea în termeni reali a leului a fost problematică din perspectiva competitivității economiei noastre, în mod special în sectoare cu productivitate scăzută, marje de profit mici și o forță de muncă ocupată cu calificări mai reduse.
2. Dobânzile din piața secundară a titlurilor de stat – creștere puternică. ROBOR sare din nou peste 6
Dobânzile din piața secundară, care arată evoluția costurilor la care se împrumută Guvernul, au crescut puternic în urma crizei guvernamentale și a rezultatului din primul tur.
Astfel, vânzările de titluri de stat și presiunea puternică la vânzare pentru o piață secundară nu extrem de lichidă au dus ratele de dobândă la titlurile de stat în lei aproape de maximele ultimilor 2 ani, cu rata suverană pe 10 ani (RO10Y) urcând la 8%, spre maximele de ianuarie 8,1-8,2%.
Presiunea pe deprecierea cursului a venit din piața de obligațiuni, mai precis din aceste vânzări ale investitorilor străini, ce și-au redus expunerea pe piața titlurilor de stat în lei – conform datelor BNR, valoarea tranzacțiilor de luni a fost de 4,2 miliarde de lei (peste media zilnică anuală), iar numărul tranzacțiilor din piața secundară a crescut.
La „ieșirea” din România, investitorii își schimbă leii în valută, ceea ce poate duce la presiune pe depreciere din cauza faptului că nici piața valutară nu este foarte adâncă.
În urma șocului electoral din noiembrie 2024 și a reverberațiilor sale, ieșirile de capital ale investitorilor nerezidenți din titluri de stat în lei s-au dus la nivel cumulat spre 10 miliarde de lei, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor pentru perioada octombrie 2024 – ianuarie 2025.
Inclusiv cotațiile ROBOR au crescut marți, cu ROBOR la 3 luni la 6,08%, de la 5,9% în ziua de luni. Creșterea va duce la o scumpire a ratelor bancare lunare pentru creditele cu dobândă variabilă, iar evoluția este explicată de faptul că BNR a atras lichiditatea din piață interbancară pentru a sprijini procesul de ajustare a cursului valutar și a nu invita speculații mari pe curs din partea băncilor.
De notat că, pentru asta, BNR are rezerve valutare solide, de circa 62 mld. de euro.
Citește integral articolul (Primele) 8 efecte economice ale crizei guvernamentale – de la debandadă în deficit, la costul datoriei și pe piețele financiare pe Curs de Guvernare.