În prima sa luare de cuvânt în Parlamentul European, Diana Șoșoacă a acuzat UE că „a distrus România” și că i-a adus pe români în sărăcie prin ajutorul continuu acordat Ucrainei. Ea a explicat și de ce a mers la ambasada Rusiei.
Diana Șoșoacă a luat cuvântul miercuri în plenul Parlamentului European în cadrul dezbaterii despre nevoia de ajutor pentru Ucraina. Ea a acuzat UE că „a distrus România” și că i-a sărăcit pe români „ajutând ucrainenii non-stop”.
Eurodeputatul român a acuzat și discriminarea minorității române din Ucraina, care „nu are dreptul să vorbească limba română".
Șoșoacă a afirmat că a trimis tuturor ambasadelor și instituțiilor europene un memoriu de pace în Ucraina, dar singura care a răspuns a fost Rusia, acesta fiind motivul pentru care s-a dus la ambasada Federației Ruse.
„În calitate de senator al României, funcţie pe care am deţinut-o din 2020 în Parlamentul României, în februarie 2022 am făcut primul Memoriu internaţional intitulat ”Neutralitate pentru România - Pacea de la Bucureşti”. L-am trimis tuturor ambasadelor implicate, inclusiv Parlamentului European, Comisiei Europene aflate la Bucureşti. Singura parte care a dorit să discute despre pace, uimitor, a fost Federaţia Rusă, moment în care, împreună cu alţi parlamentari, am discutat cu aceştia", a spus Șoșoacă.
„Pacea nu se face trimiţând arme. Aţi distrus România, toate drumurile sunt distruse, românii sunt sărăciţi ajutând ucrainenii non-stop. Nu ştiu dacă ştiţi, dar în Ucraina românii nu au dreptul să vorbească limba română. Avem peste un milion de români acolo, au fost maltrataţi, din 220 de şcoli nu mai sunt decât opt în limba română unde nu se vorbeşte limba română. Li se interzice să vorbească, să se roage.
Prima poziție a Parlamentul European nou-ales cu privire la agresiunea Rusiei
După luările de cuvânt Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care şi-a reconfirmat opinia potrivit căreia Uniunea Europeană trebuie să continue să sprijine Ucraina atât timp cât va fi necesar până la victoria împotriva Rusiei.
Rezoluţia adoptată miercuri cu 495 voturi pentru, 137 împotrivă şi 47 abţineri, stabileşte prima poziţie oficială a Parlamentului European nou-ales cu privire la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Aceasta reafirmă sprijinul continuu al eurodeputaţilor pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internaţional, relatează Agerpres.
Eurodeputaţii solicită UE să-şi menţină şi să-şi extindă politica de sancţiuni împotriva Rusiei şi Belarusului.
Deputații europeni își reafirmă convingerea fermă că Rusia trebuie să despăgubească financiar Ucraina pentru daunele masive pe care i le-a cauzat și salută eforturile recente ale UE de a direcţiona veniturile provenite din activele ruseşti îngheţate pentru a sprijini efortul de război ucrainean. Ei cer, de asemenea, "un regim juridic solid pentru confiscarea de active ale statului rus îngheţate de UE".
Parlamentul European salută, de asemenea, rezultatul recentului summit NATO şi îşi reafirmă poziţia potrivit căreia Ucraina se află pe o cale ireversibilă către aderarea la NATO.
Rurodeputaţii solicită UE şi statelor membre să-şi sporească sprijinul militar pentru Ucraina atât timp cât este necesar şi sub orice formă.
De asemenea, aceştia cer Comisiei Europene să propună asistenţă financiară pe termen lung pentru reconstrucţia Ucrainei, pe baza experienţei Mecanismului pentru Ucraina recent instituit.
În rezoluţie, Parlamentul European condamnă atacul cu rachete al Rusiei asupra spitalului de copii Ohmadît din Kiev şi vizita recentă a premierului ungar Viktor Orban în Federaţia Rusă, care nu reprezintă UE, vizită ce constituie o încălcare flagrantă a tratatelor şi a politicii externe comune a UE.
Textul menţionează că aceste încălcări ar trebui să aibă repercusiuni asupra Ungariei. Având în vedere că aşa-numita "misiune de pace" a prim-ministrului ungar a fost urmată imediat de atacul asupra spitalului de copii din Okhmadît, acest lucru demonstrează "irelevanţa" presupuselor eforturi de pace ale lui Viktor Orban, se arată în rezoluția adoptată.