Premierul Luca Niculescu spune că așteaptă rezultatele controlului de la Ministerul Apărării înainte de a decide ce va face Guvernul în privința contractelor SAFE semnate cu Rheinmetall. Declarația vine după ce ministrul Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, a cerut renegocierea lor „chiar cu riscul unor penalități”. Ideea renegocierii unor contracte de apărare a fost avansată de AUR în septembrie și preluată de mai mulți lideri ai PSD, după reintrarea la guvernare.
În schimb, fostul președinte Traian Băsescu critică maniera în care Ghigiu a cerut renegocierea. El spune că, dacă autoritățile au identificat clauze dezavantajoase, ar trebui să le discute discret cu partenerul german. Altfel, „ce credibilitate mai are România?”
Niculescu: „Ne interesează să știm cum s-au făcut acele contracte”
Premierul Luca Niculescu a fost întrebat, joi seara, la Antena 3, dacă ia în calcul renegocierea, în condițiile în care aproximativ jumătate din cele 12 miliarde de euro alocate apărării prin SAFE ar urma să ajungă la un singur producător, grupul german Rheinmetall.
„Este un subiect sensibil, este o firmă mare, este o țară care ne este parteneră, Germania. Până nu am toate datele, nu fac afirmații. Dar vă asigur că voi avea toate datele. Transparența banului public nu este o opțiune, este o obligație”, a răspuns Luca Niculescu.
Premierul a fost întrebat și ce se întâmplă cu achizițiile după ce, pe 22 octombrie, Curtea Constituțională a constatat un conflict între Guvern și Parlament. CCR stabilise că Guvernul Bolojan și-a depășit atribuțiile când a adoptat ordonanța de urgență după demiterea prin moțiune de cenzură.
„Decizia CCR nu are legătură cu derularea în sine a programului SAFE, cu contractele care s-au încheiat. Este mai curând o chestiune de metodologie. Vorbind despre bani publici, transparența nu este o opțiune, este o obligație. Ne interesează să știm cum s-au făcut acele contracte. Există un anunț al ministrului Apărării privind trimiterea Corpului de control, deci, în funcție de rezultate, vom vedea și ce măsuri vom lua”, a explicat premierul.
Niculescu a apărat însă participarea României la SAFE: „Este un contract de care România are mare nevoie. Avem o uriașă nevoie de înzestrare”.
Cine a propus inițial renegocierea
Ideea renegocierii unor contracte de apărare a fost avansată de AUR în septembrie. Pe 22 septembrie, deputatul Dan Tanasă a propus ca fiecare contract extern major să prevadă că cel puțin 50% din producție, integrare și mentenanță se realizează în România. Pentru contractele existente, AUR cerea o renegociere care să aducă „locuri de muncă în România, linii de producție în România, tehnologie în România și, evident, reeșalonarea plăților în funcție de livrări”. Propunerea privea achizițiile militare în general.
Cererea explicită de renegociere a contractelor cu Rheinmetall a venit de la ministrul Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu. Întrebat miercuri, la Antena 3, dacă România ar putea obține condiții mai bune fără să piardă finanțarea europeană, ministrul PSD a precizat că nu a discutat subiectul la recenta sa vizită la Bruxelles, dar a cerut ministerelor Apărării și de Externe să facă acest demers.
„Îmi amintesc perioada interbelică, dacă vă amintiți, cazul Skoda, în care, la fel, Iuliu Maniu a ajuns să-și dea demisia din calitatea de premier după un contract la fel de complicat cum e și cel cu Rheinmetall. Cred că România are oameni astăzi care pot să convingă Bruxellesul că am fost proști, am fost ticăloși, că am fost corupți și că avem nevoie de o nouă șansă pentru a putea să îndreptăm aceste lucruri.
Eu îi știu pe o parte din oamenii de la Ministerul Apărării, de la Ministerul de Externe, cred că avem această posibilitate. (...) Cred că e obligatoriu la Ministerul Apărării, la Ministerul de Externe să avem o astfel de discuție pentru a renegocia aceste contracte, chiar cu riscul unor penalități”, a declarat Ghigiu, citat de News.ro.
Ghigiu a pus la îndoială și utilitatea echipamentelor alese, susținând că România „se pregătește cel mult pentru războiul de astăzi, dacă nu chiar pentru cel de ieri”.
În privința comparației cu afacerea Škoda, cronologia istorică diferă de cea invocată de ministru. Ultimul mandat de premier al lui Iuliu Maniu s-a încheiat în ianuarie 1933, iar scandalul a izbucnit public în martie.
Zetea vrea mai multă producție în țară. AUR întreabă cât ar costa schimbarea contractelor
De asemenea, vicepreședintele PSD Gabriel Zetea a declarat joi, la Prima News, că susține programul SAFE și că ar sprijini o renegociere dacă aceasta ar aduce beneficii suplimentare industriei românești. El a cerut să se arate ce parte din banii împrumutați se întoarce în economie și unde vor fi create locurile de muncă, relatează News.ro.
„Dacă există posibilitatea de a îmbunătăți ceea ce a făcut fostul guvern, în sensul că a avut acorduri care nu sunt transparente, că eu n-am acces la informațiile legate de ce facem efectiv prin SAFE, unde se investește efectiv, cât la sută din procentul de miliarde de euro pe care România va cheltui pe înarmare reprezintă offset, cât la sută reprezintă producție efectivă în România, câte locuri de muncă se creează, cum este împărțită, până la urmă, această investiție pe teritoriul național al României”, a spus Zetea. „Adică să fie mai multe zone ale țării care beneficiază de astfel de investiții în industria de înarmare”, a adăugat el.
Din opoziție, prim-vicepreședintele AUR Dan Dungaciu a cerut Guvernului să spună ce clauze consideră dezavantajoase, cine le-a negociat și cât ar costa modificarea lor. „Mai grav, dacă renegocierea va presupune penalități, românii riscă să plătească nu doar pentru contractele contestate, ci și pentru corectarea lor”, a transmis el într-un comunicat al AUR.
Băsescu: „Ce credibilitate mai are România?”
De cealaltă parte, Traian Băsescu a criticat joi seară, la B1 TV, maniera în care Ghigiu a cerut renegocierea. Fostul președinte spune că, dacă autoritățile au identificat clauze dezavantajoase, ar trebui să le discute discret cu partenerul german.
„Este negarea perpetuă a guvernului dinainte, greaua moștenire, o porcărie care numai la români ține și care ne degradează. Gândiți-vă cum arătăm! Dacă înțeleg bine, e vorba de un contract de 6 miliarde sau mai multe contracte cu Rheinmetall și după câteva luni vine guvernul următor care spune: nu e bine, trebuia făcut altfel contractul! Ce credibilitate mai are România?
Vreau să ne înțelegem foarte bine: eu nu spun că e bun contractul, habar nu am. Dar e vorba de credibilitate aici, să găsești o soluție, dacă ai constatat că nu e bun încearcă o negociere tăcută, nu țipată, răcnită, de știu toate ambasadele că România s-a întors, s-a răsucit, nu mai vrea contractul de înarmare cu Rheinmetall, vrea să facă altă licitație, alte contracte. Nu merge așa, ne compromitem”, a declarat Băsescu.
Ce a semnat România și ce verifică Ministerul Apărării
România are la dispoziție prin SAFE un împrumut european de până la 16,68 miliarde de euro. Pachetul de 5,7 miliarde de euro atribuit Rheinmetall pe 29 mai include 298 de vehicule blindate din familia Lynx, sisteme antiaeriene Skyranger, muniție, două nave de patrulare și două nave pentru scafandri. Potrivit companiei germane, livrările sunt programate între 2028 și 2030.
La anunțarea contractelor, Mihai Jurca, șeful Cancelariei premierului Ilie Bolojan și coordonatorul guvernamental al programului, spunea că peste 50% din producție urma să aibă loc în România sau în colaborare cu firme românești. Rheinmetall estima atunci investiții de câteva sute de milioane de euro, mii de locuri de muncă și implicarea a peste 200 de subcontractori.
Disputa privind verificarea achizițiilor începuse înainte de declarația lui Ghigiu. În septembrie, liderul PSD Sorin Grindeanu anunțase că ia în calcul o anchetă parlamentară. Pe 29 octombrie, ministrul Apărării, Radu Oprea, a anunțat că a trimis Corpul de control la Direcția Generală pentru Armamente pentru a verifica dacă echipamentele din contracte corespund cerințelor Armatei și dacă prețurile sunt la nivelul pieței.
Fostul ministru al Apărării Radu Miruță (USR) i-a răspuns lui Oprea că parlamentarii primiseră detaliile înainte de vot și că informațiile despre achiziții sunt publicate pe site-ul MApN.
