S-a împăcat Klaus Iohannis cu PSD? Care sunt scenariile social-democraților și cu cine ar face o coaliție Interviu video cu Vasile Dîncu

S-a împăcat Klaus Iohannis cu PSD? Care sunt scenariile social-democraților și cu cine ar face o coaliție <span style="color:#ff0000;font-size:100%;">Interviu video</span> cu Vasile Dîncu
  • PSD e pregătit să voteze o moțiune de cenzură care intră în această sesiune în plen.
  • E exclusă susținerea pentru un guvern minoritar PNL: trebuie să cadă acest guvern și PSD să propună un program de guvernare condus de PSD, chiar și într-o coaliție.
  • Nu e posibilă o coaliție cu PNL, rămân ceilalți pe piață.
  • Ar trebui probabil să ne hotărâm și să modificăm în Constituție: vrem o republică parlamentară sau una prezidențială?
  • AUR a fost o explozie, cauzată de dezamăgire și de facțiuni din Biserica Ortodoxă Română.
  • AUR și USR PLUS au avut în campanie cea mai mare polarizare.

PSD nu va susține un guvern PNL minoritar și nici nu va face o coaliție cu liberalii care îl consideră "dușmanul poporului", dar rămân ceilalți pe piață, chiar și USR PLUS, deși nu au avut curtoazia de a negocia și cu PSD moțiunea de cenzură, spune preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Vasile Dîncu, în interviul acordat Spotmedia.

Vă prezentăm transcrise cele mai importante declarații, despre poziționarea față de criza guvernamentală, deciziile lui Klaus Iohannis și ce arată sondajele și mai ales cât de consistent.

Despre moțiunea de cenzură

PSD-ul este pregătit să voteze o moțiune de cenzură care intră în această sesiune în plen și, dacă această moțiune nu ajunge, pentru că depindem de decizia CCR, atunci suntem obligați, conform promisiunii pe care am făcut-o, să depunem propria noastră moțiune de cenzură. 

E scrisă, am prezentat-o public, de atunci s-au mai întâmplat lucruri și cu siguranță că vom pune în această sinteză și unele lucruri care s-au mai întâmplat de atunci încolo, că vor fi trecut probabil și congresul PNL, probabil că fiind aproape și congresul foștilor parteneri de guvernare, ar mai trebui ceva făcut la textul moțiunii de cenzură, vrem să și treacă, nu o depunem numai ca formalitate.

Trebuie să negociem cu cei care urmează să o voteze și unele aspecte care țin de viziunea lor, ce s-a întâmplat în guvern de nu a funcționat acest proiect de guvernare cu care au venit.

A folosit temporizarea PSD-ului?

Nu ne-am gândit la acest lucru, deși la o analiză atentă probabil că a folosit, asta să ne spună cei care sunt neutri. Eu nu sunt pe ideea că atunci când ceilalți greșesc continuu, tu, cel din Opoziție, ești neapărat un beneficiar, pentru că am fost într-o situație exact de acest gen, în 2001, când Guvernul Năstase a preluat dezastrul lăsat de alianța de patru ani și a fost foarte complicată guvernarea.

Chiar dacă din punct de vedere electoral s-ar putea să-ți convină, totuși, în momentul în care electoratul tău o duce rău, nu se enervează numai pe cei care se află în acel moment la volanul Puterii, ci se enervează pe toată clasa politică.

După o perioadă grea, de genul aceasta, poți să ai un procent mare în sondaje, dar moștenești o agresivitate a oamenilor față de Putere și față de politicieni în general, o neîncredere în statul român și în partidele politice, în care încrederea e undeva pe la 9 – 10% și, pe altă parte, și o moștenire dezastruoasă.

Chiar dacă preiei cu un scor foarte bun în sondaje, te descurci foarte greu după aceea.

E gata PSD atunci să sprijine un guvern minoritar PNL?

Nu suntem hotărâți în niciun fel să sprijinim un guvern minoritar, din mai multe perspective. O dată, pentru că am promis electoratului nostru că facem totul pentru a da jos acest guvern.

Faptul că au plecat cei din USR PLUS din Guvern nu schimbă foarte mult situația, rămâne același premier Florin Cîțu, poate că va veni cu niște înlocuiri care sunt, oricum, second hand, pentru că au plecat miniștrii inițiali care au trecut prin Parlament, deci cei legitimați.

Noi va trebui să facem tot ce este posibil ca să cadă acest guvern și, într-o formă sau alta, să propunem un guvern și un program de guvernare condus de PSD, chiar dacă va fi o coaliție.

Cu cine ar face PSD coaliție după moțiune

O coaliție cu cine? Cu PNL e posibilă, dinspre PSD?

Nu cred că este posibilă. Nu numai pentru că suntem principalii combatanți în mainstream-ul politic, dar din cauza atitudinii pe care PNL o are față de noi.

Să nu uităm, în ultima vreme am văzut că Florin Cîțu a spus că PSD este dușmanul poporului și orice înțelegere cu PSD este un fel de trădare a intereselor publice – după părerea mea, o violență politică de limbaj care nu are niciun sens și care arată că politicienii noi nu se deosebesc cu mult de politicienii vechi.

În al doilea rând și încercând să facă un act de bravură, mi se pare, Ludovic Orban a continuat cu această atitudine, propunând, dacă nu a fost cumva o capcană pentru Cîțu, să nu se colaboreze, indiferent de situație, cu PSD.

Au fost bătălii interne, dar noi, în acest moment, ce să facem, să venim noi voluntari în susținerea unui guvern minoritar?

Ciolacu, întrebat dacă se reface USL: Mă vedeţi pe mine să stau cu Cîţu la masă?

Atunci coaliție cu cine?

Rămân ceilalți pe piața politică. Poate să vină USR PLUS, nu am vorbit despre asta, dar și ei sunt luptători împotriva PSD, pentru că asta e cel mai simplu în viața politică, să spui că urăști un alt partid, decât să vii cu o variantă constructivă. Rămâne USR PLUS, rămân minoritățile din Parlament, UDMR este acolo, întotdeauna doritor să sprijine stabilitatea.

Noi nu ne-am făcut niciun proiect cu AUR. Sigur că atunci când ei sprijină un proiect al Opoziției, semnează sau merg alături de noi sau noi putem să semnăm proiecte ale lor în Parlament, asta nu înseamnă că avem o alianță politică. De fapt, ei se află în acest moment într-o alianță cu USR PLUS și nu vrem să îi încurcăm, este o alianță de dreapta.

Vă referiți strict la semnăturile pentru moțiune.

Arată ca un proiect politic comun. Și noi am fi putut face asta, să avem un proiect comun cu AUR și să semnăm împreună, dar noi am considerat că nu este necesar să facem în acest moment coaliții. În fond, atunci când se întâmplă să dispară Guvernul și când se pune problema nașterii unei noi ordini politice, atunci se nasc coaliții conjuncturale.

Ați fi semnat moțiunea USR PLUS? Ea se referă doar la prim-ministrul Cîțu, nu la întreg guvernul.

Ca să fiu sincer, ne-am fi așteptat ca măcar să se discute cu celelalte partide din Opoziție și noi suntem partidul cel mai mare din Opoziție.

Evident că nu am fi putut-o semna în această formulă, am fi putut însă participa la modificarea textului, în care colegii noștri din Parlament de la USR PLUS să fie mai autocritici și să putem vorbi despre Guvern în general, despre guvernanță și despre greșelile de guvernare, nu numai despre Florin Cîțu, pentru că pe noi nu doar căderea lui Florin Cîțu ne interesează, ci acest tip de guvernare.

Dar am fi putut negocia un text cu ei și să-l semnăm, însă nu mai este cazul, s-au orientat mai simplu spre AUR.

S-a împăcat Klaus Iohannis cu PSD?

V-ați împăcat cu președintele Klaus Iohannis sau, mai bine spus, s-a împăcat cu PSD președintele Iohannis? La ultimele scrutine, a cerut electoratului un vot anti-PSD.

Eu cred că președintele Iohannis face doar o pauză în acest moment, pentru că are alte ținte.

Nici nu vrea să iasă puternic în evidență, ca să nu deconteze ceea ce se întâmplă în acest moment cu guvernul domniei sale, așa cum l-a numit la un moment dat, într-o nefericită sintagmă.

Până la urmă, cred că președintele Iohannis, așa cum a arătat în ultima perioadă, nu și atunci când a acceptat premieri ai PSD, a făcut din PSD o țintă electorală, de comunicare cel puțin.

Cu siguranță că dacă am avea alegeri anticipate sau dacă ar fi niște modificări importante pe scena politică, nu doar în sondaje, atunci președintele ar putea să fie constituțional, să revină la situația de constituționalitate și să accepte PSD ca fiind unul dintre partidele democratice și legitime din spațiul politic.

În acest moment nu cred că avem vreo simpatie din partea președintelui Klaus Iohannis.

Găsiți că președintele a rămas în limitele Constituției atunci când a spus că nu va mai numi un premier PSD sau când și-a exprimat susținerea pentru unul dintre candidații la șefia PNL?

După părerea mea, e în limitele literei Constituției, poate că nu în spiritul Constituției.

Din păcate, nu este singurul președinte care are o atitudine politică și o anumită partinitate în timpul mandatului, dar eu cred că ne-am obișnuit cu asta, în tradiția noastră politică s-a încetățenit ca președintele să nu fie neapărat neutru, ne-am obișnuit cu asta.

O republică semiprezidențială este un regim hibrid, care îi face pe președinți să fie mereu frustrați. Ar trebui probabil să ne hotărâm și să modificăm în Constituție: vrem o republică parlamentară sau una prezidențială?

Altfel, aceste crize politice vin și din această frustrare a președinților că nu au puterea pe care și-o doresc și cu care se simt legitimați de votul popular să aibă unele decizii, mai ales în domeniul numirii oamenilor din justiție sau în alte mari proiecte politice.

Ați prevăzut ascensiunea AUR? Cum o explicați?

Vă spun sincer aici, pentru că fac sondaje de 30 de ani: am aflat despre această creștere, care a fost una bruscă, doar în campanie. La începutul campaniei mi s-a părut prima dată că sunt niște vârfuri emoționale, după aceea am văzut că rămâne la 8%.

Îmi spunea președintele PSD, prietenul meu Marcel Ciolacu, că o singură dată nu m-a crezut în campanie, când i-am dat 8 sau 9% pentru AUR.

A fost o creștere bruscă a partidului AUR pe scena politică. A fost o explozie.

Sunt mai multe cauze, am și cercetat de atunci, să vedem care este resortul principal al acestei creșteri.

În primul rând, această creștere a AUR vine din deziluzia oamenilor față de ultimii 20 de ani de politică.

Ineficiența guvernărilor din ultima perioadă a fost principala dezamăgire. Cei care au votat AUR sunt oameni care au votat la un moment dat și stânga, și dreapta, au schimbat între timp și până la urmă au abandonat votul.

Apoi, a fost un curent sprijinit de o parte din Biserica Ortodoxă, nu din partea oficială a BOR, dar din cea a disidențelor ortodoxe, dacă ne uităm la județele Neamț, Suceava și alte zone.

Și să nu mai vorbim de social media, a fost un anumit curent suveranist, un fel de euroscepticism care a primit și o expresie mai populară, mai vulgară, în sensul de vulgata antieuropeană, care a fost valorificată. Acestea  au fost principalele resorturi.

Cât de validă e dezbaterea ideologică conservatorism/progresism? Am văzut că și Ludovic Orban propune o turnură a PNL-ului înspre conservatorism.

Aici este vorba despre o migrare a temelor, în căutarea unui loc mai călduț pentru zona lui Ludovic Orban, o migrare spre temele PSD, pe care cu doi, trei ani înainte le incrimina ca fiind populiste sau prea conservatoare. Nu are șanse de câștig o asemenea migrare.

În România avem o situație paradoxală. Practic, stânga românească este cea conservatoare, pe când ceea ce ar fi dreapta progresistă e cea care încearcă să zguduie tabuurile și tradiția. Aici avem un pic inversată ordinea.

Nu cred că aceasta este cea mai importantă temă sau câmpul de dezbatere care va apărea în 2024. Deschide calea unei dezbateri, mai puțin ideologică, între schimbare și un fel de dezvoltare mai lentă.

Există o parte dintre tinerii nemulțumiți de politică și care au încercat experimentul USR sau acum AUR. AUR are un profil electoral destul de tânăr, asemănător USR-ului, nu întâmplător aceste partide au avut în campanie cele mai mari conflicte, era polaritatea cea mai tare: USR PLUS considera că AUR este dușmanul democrației, AUR considera că USR PLUS este dușmanul României.

E nevoie de un partid nou pentru acest electorat conservator? El nu are în acest moment un vehicul politic.

O parte dintre conservatori se repliază spre PSD, cei care vor o schimbare lentă, aici e o parte și la PNL, electoratele partidelor din mainstream se apropie unele de altele prin ideea că schimbarea peste noapte nu se poate.

Există o altă zonă de electorat care consideră că ardem tot și în cenușa lumii vechi construim ceva, nu știm încă exact ce. Or, asta înseamnă și insecuritate. Conservatorii sunt mai mulți, poate e nevoie și de noi partide.

Liviu Dragnea se întoarce?

Partidul lui Liviu Dragnea – poate Liviu Dragnea să revină?

Nu vreau să-i fac o scară lui Liviu Dragnea, ca să se urce din nou în politică. Spun un lucru: un comeback în politică e foarte complicat în România.

În România, partidele făcute de foști președinți nu au reușit și avem și exemplul lui Mircea Geoană, și al lui Victor Ponta.

Ceea ce nu înțeleg politicienii care se uită în sondaje e că un partid care s-a rupt de rădăcină nu mai are aceeași valoare. Oamenii îl pot simpatiza, dar e vorba despre o simpatie, nu despre încredere.

Cum stă PSD în sondajele interne?

Sondajele interne ale PSD arată în acest moment o situație pe care nu o putem lua în calcul electoral. E un vârf de emoție negativă față de ce se întâmplă în guvern și în partidele de la putere.

Scorul pe care îl avem acum în sondaje este unul care nu știu dacă poate să reziste foarte mult în viitor. Nu aș vrea să le creăm speranțe false celor din PSD.

Avem cel puțin dublu față de cât are coaliția de la guvernare în acest moment, adică cele două partide importante.

Eu știu un lucru ca sociolog și pe asta ne bazăm, nu pe faptul că avem spre 40% în sondaje și uneori trecem de 40%, în momente emoționale: este importantă creșterea pe baza proiectelor făcute de tine, nu numai să crești prin votul negativ dat celorlați.

Citește și alte informații relevante pe subiect:


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇