Roxana Mînzatu, o nominalizare de ultim moment din România pentru viitoarea Comisie Europeană, este considerată potrivită pentru postul de comisar pentru coeziune, deoarece a fost ministru pentru Fonduri Europene în 2019.
Deşi nu este neapărat cel mai strălucitor portofoliu, coeziunea este totuşi unul dintre cele mai importante, deoarece supervizează aproximativ o treime din bugetul UE şi gestionează programe de finanţare care vizează alte portofolii.
În noua Comisie Europeană, coeziunea ar putea primi o nouă denumire, care să se potrivească mai bine cu o Comisie axată pe investiţii, portofoliul putând fi redenumit „investiţii regionale”, potrivit POLITICO.
Importanţa coeziunii va fi, de asemenea, legată de viitoarea discuţie privind următorul buget pe şapte ani al blocului european şi de probabilitatea ca acesta să modifice modul în care Bruxelles-ul distribuie fondurile către zonele mai sărace.
În cursa pentru portofoliul coeziunii se mai află propunerea Greciei de comisar european, Apostolos Tzitzikostas, fost guvernator al regiunii Macedonia Centrală. El are experienţă în supravegherea punerii în aplicare a fondurilor UE. Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat că Atena se aşteaptă la un portofoliu important, mai ales că a jucat un rol semnificativ în sprijinirea Ursulei von der Leyen în obţinerea unui al doilea mandat.
O altă persoană luată în calcul este Ekaterina Zaharieva, unul dintre cele două nume avansate de guvernul bulgar. Ea a fost ministru de Externe între 2017 şi 2021 şi a fost, de asemenea, ministru al Justiţiei şi al Dezvoltării Regionale, astfel încât guvernul său consideră că este calificată pentru portofoliul coeziunii.
Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să anunţe săptămâna viitoare care sunt posturile pe care le vor primi în a doua sa echipă cei 26 de viitori comisari nominalizaţi de statele membre.
Este un puzzle complicat, deoarece trebuie să echilibreze sexul, afilierea la un partid politic şi geografia.
În plus, liderii naţionali şi candidaţii pe care i-au trimis la Bruxelles se târguiesc pe portofolii, în speranţa de a-şi asigura un post puternic.
Cea mai mare parte a activităţii de lobby se desfăşoară în spatele uşilor închise, în cadrul convorbirilor directe dintre von der Leyen şi liderii naţionali. Dar unele se desfăşoară şi în public, de obicei cu scopul de a face presiuni asupra lui von der Leyen şi a echipei sale.
Potrivit publicaţiei de la Bruxelles, competitivitatea, apărarea şi deschiderea blocului către viitorii membri ai UE vor fi priorităţi esenţiale pentru von der Leyen în următorii cinci ani. Portofoliile cu control asupra banilor UE - cum ar fi bugetul, coeziunea sau serviciile financiare - sunt, de asemenea, dorite de mai multe state.