Republica Moldova este un stat în derivă identitară. La Chișinău, istoria bate politica - Interviu cu liderul unionist Ana Guțu

Republica Moldova este un stat în derivă identitară. La Chișinău, istoria bate politica - <span style="color:#ff0000;font-size:100%;">Interviu</span> cu liderul unionist Ana Guțu

Republica Moldova este un stat în derivă identitară, iar confruntarea politică dintre forțele pro-ruse și cele românești, pro-europene, nu va fi stăvilită foarte curând. ”Nu poate o societate dezorientată pe parcursul a două secole, influențată profund de propaganda rusească, să genereze politicieni responsabili și integri”, spune Ana Guțu, profesor universitar și prim-vicepreședinte al Partidului Unității Naționale din Republica Moldova.

Fost deputat în Parlamentul de la Chișinău și fost candidat la președinția R.Moldova, Ana Guțu este doctor în filologie romanică și omul care s-a bătut și a obținut înlocuirea limbii moldovenești cu limba română în Constituția care guvernează dincolo de Prut.

Tot Ana Guțu este cea care a pledat acum cinci ani pentru unirea României cu R.Moldova într-o vizită oficială în SUA și a condus până de curând Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) în Guvernul Orban de la București.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Miercuri, Curtea Constituțională din R.Moldova se va pronunța asupra legalității stării de urgență, existând posibilitatea declanșării alegerilor anticipate, în această vară.

În schimb, ”dacă se va merge pe scenariul confruntării taberelor politice, cu încălcarea flagrantă a principiilor statului de drept, putem asista la escaladarea situației sociale interne”, afirmă Ana Guțu, într-un nou interviu acordat SpotMedia.ro.

Spot: Cum ați rezuma situația actuală din Republica Moldova?

Actualmente în Republica Moldova are loc reconfigurarea puterii politice pentru următorii 6-7 ani, iar atunci când se resetează clasa politică într-un stat post-comunist fără experiență democratică, precum e Republica Moldova, se întâmplă derapaje și abuzuri.

În lupta dintre forțele politice pro-europene (Președinția cu Maia Sandu în frunte, flancată de partidul său, Partidul Acțiune și Solidaritate) și cele pro-ruse (Partidul Socialiștilor din Republica Moldova în frunte cu fostul președinte al RM Igor Dodon) s-a întâmplat un abuz asupra Curții Constituționale.

Astfel, majoritatea parlamentară PSRM plus Partidul Șor (liderul acestuia fiind fugar în Israel pentru implicarea în furtul miliardului din băncile moldovenești în 2014) a revocat-o din funcția de președinte al Curții Constituționale pe judecătoarea Domnica Manole (ca răzbunare în urma deciziei CC de a da undă verde alegerilor parlamentare anticipate).

Hotărârea a fost atacată la CC de deputații PAS, iar CC a abrogat această decizie a Parlamentului.

Între timp, și candidatul PSRM/ȘOR la președinția CC, procurorul Boris Lupașcu, și-a retras (chiar marți dimineață) candidatura din hotărârea parlamentului prin care urma să devină el noul președinte al CC.

Lucrurile par a fi încurcate, deoarece s-a ajuns la interpretări politicianiste ale Constituției Republicii Moldova.

Reacția comunității internaționale nu s-a lăsat așteptată – liderii instituțiilor europene, ambasadori acreditați în RM, au calificat deciziile majorității parlamentare drept atac asupra statului de drept.

Spot: Cum s-a ajuns aici? Era inevitabil sau au fost făcute niște greșeli?

Republica Moldova post-comunistă a moștenit cea mai mare problemă a Basarabiei interbelice – orientarea geostrategică a acestui teritoriu, care a fost masacrat de-a lungul istoriei prin deznaționalizare.

Confruntarea politică dintre forțele pro-ruse și cele românești, pro-europene, nu va fi stăvilită foarte curând.

Republica Moldova este un stat în derivă identitară, unde majoritatea politicienilor au preferat să spună minciuni cetățenilor, sau să le spună ceea ce doresc ei să audă, și nu purul adevăr – că suntem români și punctum, că viitorul nostru este alături și împreună cu România.

Republica Moldova nu are o istorie a valorilor democratice, a statului de drept – toate aceste principii esențiale ale libertăților și drepturilor umane au fost preluate ”de-a gata”  din experiența civilizatoare a vechiului continent. Sarcina Republicii Moldova era să le aplice corect.

Uite că istoria bate politica: nu poate o societate dezorientată pe parcursul a două secole, influențată profund de propaganda rusească, să genereze politicieni responsabili și integri.

Diferitele abuzuri, hoții, violări ale Constituției continuă și după 30 de ani de independență.

La fiecare ciclu politic, când are loc schimbarea puterii, tot ne pare că e ultima luptă, cea mai importantă, decisivă, după care vom intra în normalitate.

Dar, din păcate, aceste speranțe sunt niște iluzii deșarte.

Nu poți construi ”o țară”, așa cum se complac a numi Republica Moldova majoritatea politicienilor de aici, pe un teritoriu lipsit de o identitate clară națională, conștientizată de întreaga populație.

Niciun basm de tipul ”edificării națiunii civice moldovenești”, fără  memorie, fără istorie, fără limbă, fără valori referențiale naționale nu va aduce nici fericirea, nici pacea socială în Republica Moldova.

Consider sincer, cu toată fermitatea gândirii mele de profesor și om politic, că doar unificarea celor două state românești – România și Republica Moldova -  va aduce starea de normalitate, civilizația, prosperitatea în teritoriul dintre Prut și Nistru. 

Spot: Cine sunt actorii cheie în războiul politic de la Chișinău și ce ”armate” au în spatele lor?

Așa cum am menționat – partidele pro-ruse PSRM și ȘOR pe de o parte, susținute de Moscova, și partidul prezidențial al Maiei Sandu PAS, dar și partidul lui Andrei Năstase Platforma Demnitate și Adevăr, de cealaltă parte.

Totodată, în cazul declanșării alegerilor parlamentare anticipate,  și alte partide, inclusiv unioniste, speră să acceadă în viitorul parlament.

Spot: Cum se poate ieși din actualul impas, care sunt variantele posibile?

Miercuri, Curtea Constituțională se va pronunța asupra legalității stării de urgență, și, în caz că această stare de urgență va fi anulată, cu siguranță, urmează semnarea de către Maia Sandu a decretului de dizolvare a actualului parlament, și, cel mai probabil, vom avea alegeri parlamentare la vară.

Dacă se va merge pe scenariul confruntării taberelor politice, cu încălcarea flagrantă a principiilor statului de drept, putem asista la escaladarea situației sociale interne, fapt care va fi agravat și de pandemia Covid-19, dar și de criza de securitate în regiune.

Spot: Și care ar fi consecințele, în ambele variante?

În cazul alegerilor parlamentare anticipate, cred că în Parlament vor accede și partide pro-europene, și partide pro-ruse, chiar și partide unioniste.

Lupta va continua pentru crearea majorității. Sper foarte mult ca nu cumva să asistăm la o coaliție monstruoasă între partide pro-europene și partide pro-ruse, dar, cunoscând realitățile din Republica Moldova, nimic nu pare imposibil aici.

Dacă nu vor avea loc alegeri parlamentare anticipate (un scenariu mai puțin probabil, dar care nu poate fi exclus), vom avea crize politice interminabile, vom asista la confruntări acerbe între Președinția pro-europeană și majoritatea parlamentară pro-rusă, până în 2023.

În aceste condiții nici nu poate fi vorba de funcționarea adecvată a instituțiilor statului, de reforme, de realizarea planului de acțiuni prevăzut de Acordul de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.


Te invităm și pe pagina noastră de Facebook, unde vei găsi multe lucruri interesante, în plus față de site. Îți mulțumim că ne citești!