Președintele Nicușor Dan consideră că procurorul general Cristina Chiriac nu s-a aflat într-un conflict de interese atunci când a votat în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) împotriva trimiterii propriei intervenții într-un dosar la Inspecția Judiciară pentru verificări. Întrebat joi seară, la Dublin, despre acest caz, președintele a susținut că Chiriac și-a exercitat o competență prevăzută de lege.
Cazul pornește de la un proces aflat la Curtea de Apel Craiova. O femeie contesta închiderea unui dosar privind presupuse infracțiuni comise de magistrați. Judecătoarea Sorina Marinaș, căreia îi fusese repartizat cazul, a pus în discuție sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, potrivit documentării publicate de Centrul de Investigații Media.
Întrebarea principală privea modul în care sunt anchetați magistrații în România: este compatibil cu dreptul european ca presupusele lor fapte de corupție să fie investigate de procurori special desemnați din parchete, în locul DNA?
Însă, Cristina Chiriac a cerut mutarea dosarului înainte ca judecătoarea să decidă sesizarea instanței europene.
Pe 14 septembrie, procurorul general a solicitat Înaltei Curți strămutarea procesului, adică transferarea lui la o altă instanță. Demersul a fost făcut deși procuroarea care participa la judecată, Denisa Nicoleta Troacă, apreciase că nu se impune nici înlăturarea judecătoarei, nici mutarea dosarului, arată documentele prezentate de Centrul de Investigații Media.
Chiriac a invocat suspiciuni privind imparțialitatea judecătorilor de la Craiova și a cerut soluționarea urgentă a cererii. Potrivit HotNews, termenul stabilit inițial pentru 17 septembrie a fost devansat pentru 15 septembrie.
În acea dimineață, Înalta Curte a dispus transferarea dosarului la Curtea de Apel București și anularea actelor de procedură făcute la Craiova. Decizia a venit înaintea termenului la care Sorina Marinaș urma să se pronunțe asupra sesizării CJUE. Astfel, judecătoarea nu a mai putut trimite întrebările instanței europene în acel dosar.
Intervenția procurorului general a ajuns apoi în discuția Secției pentru procurori a CSM. Aceasta trebuia să decidă dacă solicită Inspecției Judiciare verificări privind o posibilă încălcare a independenței procurorilor.
Pe 18 septembrie, sesizarea a fost respinsă cu patru voturi împotrivă și trei pentru. Cristina Chiriac, membră de drept a CSM, a participat la vot și s-a pronunțat împotriva sesizării.
Procurorul Claudiu Sandu, membru al Secției, a contestat atât intervenția în dosar, cât și participarea Cristinei Chiriac la vot: „În plus, procurorul general și-a exercitat dreptul de vot, deși era o procedură care privea activitatea acesteia“.
Chiriac susținuse, într-o ședință anterioară a CSM, că deciziile sale au respectat legea și independența subordonaților: „Vă asigur că independența vă este și vă va fi respectată de către mine în calitate de procuror general”, a spus ea.
Marți, 10 noiembrie, jurnalistul Ovidiu Vanghele, autorul investigației despre acest caz, l-a întrebat pe Nicușor Dan cum se împacă votul procurorului general cu reforma justiției promisă de președinte. Nicușor Dan nu a răspuns atunci la întrebare și l-a anunțat că nu va mai fi primit la conferințele de presă de la Cotroceni, invocând injurii pe care jurnalistul i le-ar fi adresat.
- Jurnalistul Ovidiu Vanghele a aflat LIVE de la Nicușor Dan că va fi interzis la Cotroceni. Un moment tipic Donald Trump (Video)
- Nicușor Dan își argumentează decizia de a-l interzice pe Ovidiu Vanghele la Cotroceni: „Eu nu sunt un gunoi” (Video)
Joi seară, la Dublin, întrebarea a fost reluată de jurnalistul Laurențiu Ungureanu: Cum interpretează președintele faptul că procurorul general a votat împotriva verificării unei presupuse ingerințe comise chiar de ea?
„A fost o exercitare a unei competențe, stabilite de o lege specială – Legea de funcționare a CSM, în fine, cred că se numește Legea de organizare a sistemului judiciar, așa cum alți membri ai CSM au votat ani la rând în situații similare”, a răspuns Nicușor Dan.
Întrebat explicit dacă vede un conflict de interese, președintele a spus: „Nu, pentru că este o lege specială care reglementează o situație foarte restrânsă a unui număr foarte restrâns de persoane.”
