Vicepreședintele Parlamentului European Nicu Ștefănuță avertizează că succesul fără precedent obținut de extrema dreaptă în alegerile din landul german Saxonia-Anhalt trebuie privit și ca un semnal pentru România.
Europarlamentarul independent susține că ascensiunea formațiunilor radicale nu este doar un fenomen surprins de sondaje, ci se traduce în voturi, iar partidele democratice au nevoie de organizare, lideri credibili și soluții concrete pentru problemele cotidiene ale oamenilor.
„Coșmarul este real. Nu mai speculați că auriștii sunt umflați în sondaje, dar că omul nu va vota așa ceva, bla-bla. De câte probe mai este nevoie că oamenii chiar așa vor vota?”, a scris Ștefănuță pe Facebook, după anunțarea primelor estimări din Germania.
Ștefănuță: Georgescu și Simion, principalii câștigători ai crizei politice
Europarlamentarul face o legătură directă între rezultatul din Saxonia-Anhalt și situația politică din România, unde consideră că liderii radicali au profitat cel mai mult de crizele ultimilor ani.
„Nu este evident și la noi cine sunt liderii politici cei mai câștigați din criza politică? Georgescu și Simion, în rest numai răniți”, afirmă Ștefănuță.
În opinia sa, succesul extremei drepte nu mai poate fi tratat ca o abatere temporară sau ca o simplă nemulțumire declarată în sondaje.
„Valul extremei drepte este cât se poate de real peste tot în Europa. Din păcate, căderea lui Orbán a fost excepția, nu regula. Fiecare alegere din Europa va trebui să fie o luptă crâncenă, ce se câștigă cu organizare, nu cu dorințe”, avertizează vicepreședintele Parlamentului European.
„Nu mai visați, planificați”
Ștefănuță consideră că partidele democratice nu pot răspunde ascensiunii radicalilor doar prin discursuri despre pericolele extremismului, democrație sau statul de drept. Ele au nevoie, spune el, de strategii politice complete, de candidați credibili și de campanii profesioniste.
„Oamenii vor plan clar, cu personalități care inspiră. Oamenii nu vor să vorbim de rău pe extremiști sau teoretic de democrație. Nimeni nu pare că înțelege exact ce e aia, istoria e oricum cunoscută de puțini”, afirmă europarlamentarul.
Acesta atrage atenția că formațiunile radicale au învățat să se organizeze și să atragă oameni competenți, chiar dacă motivațiile acestora pot fi oportuniste.
În cazul Saxoniei-Anhalt, AfD a intrat în alegeri cu o strategie completă și cu un candidat clar pentru conducerea guvernului regional, Ulrich Siegmund. Lecția pentru adversarii săi politici, spune Ștefănuță, este că „planul politic trebuie să fie complet dotat de detalii”, iar campania trebuie să fie „tehnică, impecabilă”.
Problemele de zi cu zi cântăresc mai greu decât marile principii
O altă explicație oferită de Ștefănuță pentru ascensiunea dreptei radicale este distanța dintre discursul politic tradițional și preocupările imediate ale alegătorilor.
„Să stai în spatele conceptelor scorțoase, de principiu, pe care puțini le mai înțeleg nu e deloc suficient. Oamenilor le pasă mai ales de problemele de zi cu zi, mai puțin de democrație, stat de drept și mai știu eu ce”, explică europarlamentarul.
El avertizează că măsurile economice dure, insuficient explicate și suportate în special de categoriile vulnerabile pot alimenta revolta electorală și partidele radicale.
„Or fi băieții dichisiți cu calcule financiare în minte mulțumiți de ei înșiși, dar deciziile din topor, neexplicate bine și alese contra celor mai vulnerabili duc la revoltă”, susține Ștefănuță.
În același timp, el critică și „darurile electorale nesăbuite” și creșterea deficitului produse de guvernele precedente, sugerând că atât austeritatea aplicată fără protecții sociale, cât și populismul bugetar pot avea consecințe politice grave.
AfD câștigă detașat
AfD s-a clasat detașat pe primul loc în alegerile regionale din Saxonia-Anhalt. Cele mai recente estimări indicau aproximativ 44,4% pentru partidul de extremă dreapta, față de circa 18,2% pentru CDU, partid care a condus landul timp de peste două decenii.
Rezultatul reprezintă cel mai bun scor obținut vreodată de AfD într-un scrutin regional, mult peste cele 32,8 procente cu care formațiunea câștigase alegerile din Turingia în 2024. Prezența la vot a ajuns la aproximativ 76%, un nivel record pentru land.
Victoria electorală nu înseamnă însă automat că AfD va forma guvernul. Partidul pare să rămână sub pragul unei majorități absolute în parlamentul regional, iar celelalte formațiuni importante au exclus până acum o coaliție cu extrema dreaptă. Repartizarea finală a mandatelor depinde inclusiv de intrarea sau nu în parlament a partidelor aflate în jurul pragului electoral de 5%.
AfD din Saxonia-Anhalt este clasificată de serviciul regional de informații interne drept organizație confirmată de extremă dreapta. Dacă formațiunea ar ajunge totuși să conducă landul, ar deveni primul partid de extremă dreapta care preia guvernarea unei regiuni germane după Al Doilea Război Mondial.
În sistemul federal german, guvernele landurilor au atribuții importante în domenii precum poliția, educația și cultura și sunt reprezentate în Bundesrat, camera superioară a Parlamentului federal.
„Ce se poate în Europa se poate și în România”
Ștefănuță observă și prăbușirea social-democraților germani într-un land cu o importantă tradiție industrială. SPD a coborât, potrivit estimărilor, sub 9%, unul dintre cele mai slabe rezultate ale sale.
„Socialiștii germani au ajuns la un minim istoric, deși landul este populat de lucrători, tot mai puțini, în industrie. Ce se poate în Europa se poate și în România – este ceva ce cred ca politician. Doar că se aplică și la bine, și la rău”, afirmă europarlamentarul.
Mesajul său se încheie cu un nou avertisment privind următorul posibil test major pentru politica europeană: „Urmează Franța”.
