Nici miniștrii nu văd cu ochi buni măsurile fiscale. Avertisment de la Cultură: Vor fi desființate peste 61% dintre instituțiile publice

Ministrul Culturii Raluca Turcan a transmis o adresă către ministrul Finanţelor Marcel Boloş în care atrage atenţia asupra faptului că, în cazul în care măsurile fiscale anunţate de către Executiv, atunci 61% din instituţiile publice de cultură vor fi desfiinţate.

Reţeaua de infrastructură culturală publică a fost diminuată sistematic din 1990. Numărul bibliotecilor publice, a scăzut de la 4.458 în 1990, la 1.962 de biblioteci publice în anul 2021. Similar numărul aşezămintelor culturale din mediul rural a scăzut de la 7.110 clădiri cu funcţie de cămin cultural în 1990 la 4.984 de clădiri funcţionale în 2020. Astfel, dintre cele 469 de instituţii publice de cultură cu personalitate juridică care îşi desfăşoară activitatea în prezent, peste 61% vor fi desfiinţate prin aplicarea acestor măsuri”, arată ministrul Raluca Turcan, în documentul transmis către Marcel Boloş şi premierul Marcel Ciolacu, obţinut de News.ro.

Turcan mai spune că măsurile fiscale avute în vedere de către Guvern prin ordonanţa de urgenţă care este încă în lucru vor avea consecinţe grave asupra sectorului public cultural.

„Prin prezenta adresă vă informăm asupra consecinţelor grave pe care le va avea implementarea prevederilor documentului de lucru privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, asupra sectorului public cultural, fiind create permisele intrării în colaps a acestuia cu toate consecinţele negative aferente asupra celorlalte sectoare, fiind afectat, totodată Dreptul de acces la cultură, reglementat prin Constituţia României”, conform sursei citate.

ADVERTISING

Ministrul Culturii transmite, în adresa respectivă şi date cu privire la importanţa sectorului cultural la nivel naţional:

Sectorul cultural reprezintă 3,1% din produsul intern brut (PIB) naţional;
În 2020, bunurile şi serviciile creative au reprezentat 3,21% din totalul mărfurilor şi serviciilor exporturi;
La nivel mondial, SCC - Sectoarele culturale creative (atât din mediul public, cât şi cele din mediul privat) oferă 6,2% din totalul locurilor de muncă;
SCC au generat până în prezent aproape 50 de milioane de locuri de muncă în întreaga lume;
SCC angajează în mod constant mai mulţi tineri (15-29 de ani) decât alte sectoare”.

Raluca Turcan mai precizează că prin acest document nu solicită excepţii pentru sectorul cultural, „fiind conştienţi şi preocupaţi de situaţia financiară dificilă a României potrivit contului de execuţie bugetară, menţionată în preambulul documentului de lucru”.

„Ne dorim ca măsurile care vor fi implementate să asigure, pe lângă scăderea cheltuielilor publice, funcţionarea eficientă a instituţiilor publice de cultură în vederea asigurării garantării dreptului de acces la cultură potrivit prevederilor Constituţiei României”, mai prevede sursa menţionată.

Ea mai precizează că unul dintre articole ale OUG pregătit de Marcel Boloş şi anume cel care stipulează că „numărul de posturi vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcţii aprobate potrivit legii la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se anulează”, va avea impact asupra bibliotecilor publice, muzeelor, instituţiilor publice de spectacole şi concerte cum ar fi teatrele, operele şi filarmonicile, centrele culturale, şcolile populare, centrele pentru promovarea şi conservarea culturii tradiţionale, căminele şi casele culturale.

ADVERTISING

Iată cum vor fi afectate fiecare categorii de sintituții:

Bibliotecile publice:

„În România există multe localităţi în care biblioteca publică este singurul loc în care adulţii sau copii din medii defavorizate pot citi, studia, realiza temele sau pot beneficia de instruire;
în mediul rural există aproximativ 1.900 de biblioteci, în care există angajat un singur bibliotecar; dacă postul este vacant şi se desfiinţează în urma aplicării articolului de mai sus, atunci se desfiinţează şi singura sursă de informare şi lectură pe care statul o oferă comunităţii respective;
reamintim faptul că statisticile europene plasează jos România atunci când este vorba de structuri infodocumentare şi acces gratuit la informaţie”.

Muzeele:

„La nivel naţional, în majoritatea judeţelor, muzeele judeţene şi locale sunt principalul furnizor de programe cultural-educaţionale pliate pe nevoile comunităţii. Aplicarea articolului în forma prezentată va genera dispariţia identităţii locale reprezentată de instituţiile muzeale judeţene şi locale;
muzeele, prin natura patrimoniului deţinut, necesită un personal de specialitate de înaltă calificare, cu experienţă în domenii diverse (ştiinţe umaniste, arte, ştiinţele naturii, ştiinţe sociale), la care se adaugă, ţinând cont de provocările societăţii contemporane, competenţe specifice din sfera digitizării, marketingului, sociologiei, managementului de proiect. Complexitatea ridicată a acestor posturi face dificilă ocuparea posturilor vacante, mai ales în cazul instituţiilor muzeale din mediu rural sau mic urban, în condiţiile migrării constante a forţei de muncă superior calificată înspre urbanul mare. Handicapul generat de complexitate este dublat de nivelul foarte scăzut al salarizării în muzeele judeţene sau locale”;

ADVERTISING

Instituţiile publice de spectacole şi/sau concerte (teatre, opere, filarmonici etc.):

-„Instituţiile publice de cultură funcţionează cu personal de specialitate, care necesită studii specifice şi experienţă în domeniu, angajarea acestora depinzând de bugetul alocat de către autoritate, precum şi de proiectele pe care le derulează instituţia;
majoritatea contractelor de muncă pe durată determinată/pe proiect sunt încheiate pe perioada desfăşurării stagiunilor;
în perioada iulie - august, instituţiile de spectacole şi/sau concerte funcţionează cu personal redus, fiind perioada de vacanţă între stagiuni;
aplicarea prevederilor articolului de mai sus ar anula posturile vacante existente în acest moment, inclusiv cele unice, şi ar incapacita instituţiile de spectacole şi/sau concerte să mai deruleze proiecte de anvergură iar, în cazul instituţiilor cu o organigramă redusă, va duce chiar la imposibilitatea desfăşurării activităţii acestora; va fi afectată în mod direct buna funcţionare a orchestrelor, a trupelor de teatru, a ansamblurilor de balet etc;
de precizat că inclusiv activitatea compartimentelor tehnice presupune respectarea unor cerinţe de personal, fără de care exploatarea la scenă a spectacolelor nu poate fi asigurată în condiţii de siguranţă pentru angajaţi şi spectatori”.

Aşezămintele culturale (centre culturale, şcoli populare, centre pentru promovarea şi conservarea culturii tradiţionale, cămine şi case culturale etc.):

„Acest tip de instituţii publice de cultură ocupă un loc aparte în sistemul public, datorită faptului că activitatea lor culturală, este una cu un puternic impact social şi, fiind importante mai ales pentru configurarea unei oferte cultural-educaţionale minimale în mediul rural şi urban mic;
precum în cazul bibliotecilor, căminele culturale funcţionează cu un număr redus de personal, de multe ori fiind vorba de 1-2 posturi;
anularea acestora ar echivala cu desfiinţarea căminului şi cu îndepărtarea ofertei culturale din spaţiul rural”.

Vor fi anulate 250 de posturi din instituţiile publice subordonate Ministerului Culturii

„La nivelul instituţiilor publice din subordinea Ministerului Culturii impactului va fi semnificativ, urmând să fie anulate aproximativ 250 de posturi, care vor face, în unele cazuri, imposibilitatea derulării activităţii pentru care instituţiile respective au fost înfiinţate de către statul român“.

Majoritatea autorităţilor publice locale nu au instituţii publice de cultură cu peste 50 de angajaţi şi astfel vor trebui să le comaseze:

Ministrul Culturii mai precizează în adresa transmisă ministrului Boloş că „majoritatea autorităţilor publice locale nu au instituţii publice de cultură cu peste 50 de salariaţi, astfel că vor trebui să le comaseze (teatru, muzeu, ansamblu popular etc.) şi să reducă cu cel puţin 15% din personal (actori, muzeografi, dansatori etc.). Pentru menţinerea activităţii, muzeografii vor completa trupa de teatru, iar actorii, când nu repetă şi nu joacă, vor asigura conservarea bunurilor culturale din muzeu”.

Măsurile fiscale vor afecta şi unele instituţii culturale care implementează proiecte prin PNRR sau fonduri europene:

Turcan mai avertizează că măsurile avute în vedere de Executiv „vor afecta şi instituţiile culturale care implementează proiecte prin PNRR sau cu fonduri europene nerambursabile, cum ar fi Administraţia Fondului Cultural Naţional care are 25 de posturi dintre care 22 ocupate şi Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală care are 42 de posturi dintre care 33 sunt ocupate”.
„Desfiinţarea sau comasarea acestora cu alte instituţii sunt de natură, pe lângă bulversarea sistemului de finanţare a proiectelor culturale, precum şi cel de cercetare în domeniul culturii, să pună în pericol atingerea jaloanelor din PNRR precum şi pierderea fondurilor obţinute din programele europene”.

Impactul asupra bugetelor instituţiilor culturale

Ministrul Culturii mai atenţionează că prevederea din OUG aflată în lucru care spune că „începând cu exerciţiul bugetar al anului 2024, la elaborarea şi aprobarea bugetelor locale, cheltuielile efectuate de autorităţile publice locale aferente capitolului bugetar 67: Cultură, Recreere, Religie şi Sport nu pot depăşi 7,5% din veniturile proprii realizate în exerciţiul bugetar precedent”, va afecta bugetele instituţiilor culturale.
„Conform datelor din ţară, reducerea sub 7,5% a capitolului bugetar 67, înseamnă concret reducerea bugetului majorităţii instituţiilor publice de cultură din provincie cu 50%. Doar ponderea salariilor din bugetul unui teatru e în medie de 80%. Înjumătăţirea efectivă a bugetului înseamnă intrarea în incapacitate de plată. Practic, prin impunerea acestui procent autorităţile publice locale vor fi nevoite să concedieze masiv personalul instituţiilor publice de cultură din subordine, urmând totodată să înceteze efectiv activitatea unora dintre acesta din lipsă de fonduri”.
„Considerăm că este cel puţin discutabil în ce măsură soluţia normativă propusă va îndeplini scopul acesteia, comunicat în spaţiul public, anume acela de a se obstrucţiona realizarea de serbări, evenimente culturale de masă, bugetofage, de către autorităţile administraţiei publice locale. Este mult mai mare pericolul ca acele serbări să fie păstrate, iar pentru a se încadra în procentul impus, autorităţile publice locale să reducă cheltuielile cu funcţionarea instituţiilor publice de cultură, cu consecinţă directă asupra caracterului de continuitate a ofertei culturale şi a cantităţii şi calităţii proiectelor acestor instituţii, mergând până la pericolul desfiinţării lor din motive financiare”.

Transferarea direcţiilor judeţene pentru cultură la autorităţile locale reprezintă un potenţial conflict de interese

Referitor la prevederea din acea OUG care spune că „începând cu data de 1 ianuarie 2025 serviciile publice aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea unor autorităţi publice centrale se transferă în autoritatea/coordonarea/subordonarea autorităţilor publice judeţene; Fac parte din categoriile de servicii publice aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea unor autorităţi publice centrale următoarele: Direcţii judeţene de Cultură care se află în coordonarea/subordonarea autoritatea Ministerului Culturii”, Turcan explică faptul că transferarea direcţiilor judeţene pentru cultură la autorităţile locale ar reprezenta un posibil conflict de interese.
„Atragem atenţia că transferarea Direcţiilor Judeţene pentru Cultură la autorităţile locale reprezintă un potenţial conflict de interese, având în vedere că multe dintre proiectele imobiliare sunt iniţiate chiar de către autorităţile locale, punând, astfel, în pericol patrimoniul cultural imobil. Procesul de avizare va fi viciat, urmând ca dorinţa de dezvoltare a comunităţilor locale să intre în conflict cu măsurile de protecţie ale patrimoniului cultural care nu vor mai fi supravegheate de către un terţ independent”, avertizează ministrul Culturii.

Raluca Turcan propune reorganizarea serviciilor deconcentrate ale Ministerului prin înfiinţarea de direcţii regionale

Ministrul Culturii îi propune premierului Marcel Ciolacu şi ministrului de Finanţe Marcel Boloş, în vederea reducerii cheltuielilor publice să fie realizată reorganizarea serviciilor deconcentrate ale ministerului pe care îl conduce, prin înfiinţarea unor direcţii regionale corespondente regiunilor de dezvoltare Bucureşti-Ilfov, Centru, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest, Sud şi Sud-Est.

Direcţiile regionale pentru cultură:

„Direcţiile regionale pentru cultură vor fi organizate la nivelul regiunilor de dezvoltare, vor avea personalitate juridică şi vor reprezenta Ministerul Culturii în teritoriu”, mai indică sursa citată.

„Ţinând cont de necesitatea ca acest serviciu al autorităţii publice centrale să fie atât eficient cât şi credibil în faţa cetăţenilor, vor îndeplinite următoarele condiţii:

„la nivelul fiecărui judeţ, pentru a asigura contactul direct cu cetăţeanul, beneficiarul direct al serviciului public, direcţiile regionale vor avea puncte de lucru fără personalitate juridică constituite din specialişti în domeniu, în funcţie de numărul de monumente istorice, situri arheologice, patrimoniu mobil gestionat etc.
aparatul tehnic (juridic, resurse umane, financiar etc.) va fi organizat la nivelul direcţiilor regionale pentru toate structurile judeţene din regiune.
direcţiile regionale vor fi conduse de către un director (vor fi 8 funcţii de director în loc de 42 în prezent) şi vor fi formate din personalul necesar acestora în funcţie de necesităţile regiunii respective”.

Turcan enumeră și avantajele acestor propuneri:

„eficientizarea actului administrativ prin reducerea birocraţiei (raţionalizarea circuitelor documentelor; simplificarea procedurilor de emitere a avizelor etc.);
reducerea costurilor administrative;
legătura directă cu cetăţenii, beneficiarii direcţi ai actului administrativ;
întărirea capacităţii administrative;
implementarea unui sistem de check and balances în ceea ce priveşte procesul decizional ca parte a prevenirii fenomenului de corupţie;
posibilitatea de a atrage/gestiona fonduri nerambursabile;
dezvoltarea unor strategii inteligente de dezvoltare a serviciilor publice prin încheierea de parteneriate între universităţi, institute de cercetare, administraţie publică locală etc. cu scopul de a creşte calitatea serviciilor oferite”.