Dacă USR PLUS nu face ce a spus că face, atunci nu va recupera procentele pierdute din 2019 încoace, dar partidul nu este un boy band, cu câțiva oameni în față, ci un proces care permite a treia cale: nici Barna, nici Cioloș.
Este motivul pentru care mai mulți membri ai USR PLUS, printre care parlamentari, europarlamentari și aleși locali, au lansat marţi dimineaţă, în Piața Victoriei, platforma ”Împreună pentru România”.
Nu îl vor susține nici pe Dan Barna, nici pe Dacian Cioloș, ci pe senatorul Irineu Darău, pentru preşedinţia partidului.
Ce îi nemulțumește la cum merg acum lucrurile în USR PLUS a explicat pentru SpotMedia europarlamentarul Nicu Ștefănuță:
- Noi, acum, suntem undeva la jumătatea scorului electoral de la europarlamentare, la ultimul sondaj am văzut 12%, versus 23%, cât am avut în 2019.
- Mai este vorba și de votul proporțional, care este un lucru la care useriștii țin foarte mult. Grupul Împreună USR PLUS a făcut un sondaj și am constatat că foarte mulți oameni sunt nemulțumiți de tipul de approval voting, care dă avantaj grupărilor foarte bine organizate, dar care nu au totuși majoritate absolută, și elimină vocea oricărei minorități.
- Suntem într-un mare pericol, dacă reformele din justiție nu se întâmplă. PNRR să fie condiționat de reformele din Justiție.
- Mandatul de patru ani pentru președinte - doi ani ar fi mai rezonabil.
A treia cale în USR PLUS, de ce e nevoie de ea?
Pentru că principiile pentru care noi milităm nu sunt astăzi reprezentate în oferta actuală și considerăm că acestea trebuie reprezentate. În plus, a treia cale este o listă pentru alegerile noastre de acum, din octombrie, dar este și o acțiune de viitor. Noi simțim că societatea se îndepărtează încet, încet de ce înseamnă USR PLUS, strada se îndepărtează, societatea civilă și noi trebuie să restabilim această legătură care este ombilicală pentru partidul nostru, este din naștere.
Privim și spre 2024, când e un întreg ciclul electoral, dar și spre 2030, pentru a împinge în față o nouă generație de lideri din partid, lista conține și foarte mulți tineri, și de a scoate în față alternative și a avea o competiție normală.
Care sunt nemulțumirile concrete?
Noi credem că trebuie lucrat structurat și profesionist. Partidul, în momentul acesta, are nevoie de o infuzie de noi proiecte. Noi, acum, suntem undeva la jumătatea scorului electoral de la europarlamentare, la ultimul sondaj am văzut 12%, versus 23%, cât am avut în 2019. Este totuși un proces intern de analiză: ce s-a întâmplat între timp, unde ni s-a dus o parte din votanți, de ce nu mai participă tinerii la procesul electoral? Mulți au fost entuziaști în 2019, au mărit rândurile participării într-un moment consistent, poate istoric. Acum, încep să lipsească din nou din politică, să se îndepărteze, să se resemneze.
Nu vrem ca în 2024 să ni se răpească visul acesta european al unei Românii europene și vedem pe zi ce trece că ne apropiem de acea posibilitate. Nu mă interesează scenariul în care USR PLUS devine din nou opoziție, din 2024 încolo, și avem poate un guvern PSD-AUR. Ăsta este pentru mine un scenariu de groază, pentru că ar duce la o iarnă a politicii.
Trebuie să spunem lucrurilor pe nume, nu este o critică, este o reality check. Trebuie să avem o fundație de partid, care să pregătească noile cadre, un partid nu este un boy band în care sunt 10 oameni care sunt în față, ci este un proces. Trebuie să scoatem pe cei mai buni și din societatea civilă, când facem numirile în funcții, când facem propuneri.
Mai este vorba și de votul proporțional, care este un lucru la care useriștii țin foarte mult. Grupul Împreună USR PLUS a făcut un sondaj și am constatat că foarte mulți oameni sunt nemulțumiți de tipul de approval voting, care dă avantaj grupărilor foarte bine organizate, dar care nu au totuși majoritate absolută, și elimină vocea oricărei minorități. Acest lucru trebuie rectificat printr-un vot proporțional.
Alte nemulțumiri țin de viteza reformelor, vizavi de partenerii noștri de coaliție, care se dovedesc neloiali față de reformele din programul de guvernare. Noi credem că trebuie să fim mai ambițioși, mai asertivi, mai curajoși în relația cu ei și să ne folosim toate instrumentele. Trebuie să ne folosim aliații din societatea civilă, trebuie să folosim strada, să nu dăm niciodată impresia că mergem în ritmul partidelor clasice.
Care reforme? USR PLUS are în curte Justiția. Dar dacă nu se fac reforme în Educație, minister care nu e atribuit USR PLUS, e în regulă?
Deloc, platforma Împreună USR PLUS cere ca partidul nostru să lupte pentru a avea o voce mai puternică în educație și poate chiar portofoliul respectiv. Bineînțeles, asta cere o negociere în cadrul alianței, noi am cerut de la început ca două ministere să vină la noi, ar fi fost vorba de Mediu și de Educație, cred că și oamenii care ne susțin vor de la noi să avem o voce. Dacă nu vom primi cele două ministere, cred că putem face niște reforme prin colegii noștri parlamentari.
Trebuie să facem mai mult din zona de fonduri europene, pentru educație.
Și dacă nu se întâmplă reformele, nici cele din Justiție?
Suntem într-un mare pericol, dacă reformele din justiție nu se întâmplă. Suntem într-un mare pericol european, vedeți aceste condiționări de fonduri europene, nu putem să trenăm aici. Am avut o mare șansă ca raportul MCV de țară să fie penultimul și mi-aș dori ca progresele care se fac acolo, prin colegul nostru Stelian Ion, să ducă chiar la un ultim MCV.
Ce instrumente putem folosi în rest? Tot ce se poate, inclusiv presiune publică mare, inclusiv condiționarea, legătura dintre PNRR și anumite reforme. E o legătură normală, care se întâmplă la nivel european.
S-a pus problema asta la nivel oficial?
Este o discuție care este susținută inclusiv de Comisia Europeană, pentru că există la nivelul Uniunii Europene un paralelism între semestrul european, ceea ce înseamnă planul de politici și acest PNRR. Am văzut răspunsul domnului Orban, e greșit că nu are ce căuta această legătură, dimpotrivă, este foarte naturală.
E ieșirea de la guvernarea pe masă?
Guvernarea în sine nu este un scop, ci un mijloc spre a realiza reforme și a merge spre binele oamenilor. Oamenii nu simt încă acele schimbări. Oamenii ne-au dat un mandat, nu ne-au trimis în Parlamentul României ca să fim figuranți.
Nu consider că ieșirea de la guvernare este o soluție în acest moment, dar nu consider nici că starea de lentoare în care suntem văzuți, ca partenerul inferior al PNL-ului, nu este deloc ok. Nu putem guverna doar de dragul guvernării, trebuie să guvernăm pentru anumite reforme, cu anumite deadline-uri. Dacă USR PLUS face ceea ce spunea până în 2020 că nu va face, atunci nu mai este USR PLUS. Acolo este limita, linia roșie.
Unul dintre miniștrii USR PLUS, Cristian Ghinea, spunea zilele trecute că USR PLUS are răbdare cu reformele până după congresul PNL, când se vor tranșa acolo lucrurile. Congresul e în septembrie, vom începe școala, valul 4 se va agrava, e în regulă această temporizare?
Noi nu așteptăm congresul unui alt partid, ci ne stabilim propriile priorități și cred că oamenii asta au apreciat la USR PLUS, au văzut mai mult curaj, mai mult dinamism. Dacă devenim parte din sistem, ne vom fi anulat exact partea care ne separă de restul și nu ne putem permite.
Pentru mine e o greșeală să mergem pe un război al rozelor, între albastru și portocaliu, și de aceea lista Împreună USR PLUS a căutat să scoată la suprafață pe patrioții USR PLUS, adică pe cei care cred că fuziunea asta are sens.
Sunt oameni buni în ambele locuri și trebuie să grăbim procesul acesta de a identifica pe cei mai buni și să nu gândim ca PNL, care și în ziua de azi știe că ăsta e pedelist, celălalt e penelist.
Unde s-au dus procentele USR PLUS?
Atâția oameni au pus ștampila pe noi, ei trebuie recâștigați, cred că mulți sunt tineri, care nu prea au oportunități, au probleme și de sănătate mintală din cauza crizei COVID, nu se vorbește în România despre asta, dar eu vorbesc cu mulți tineri și avem o epidemie de sănătate mintală pe fondul crizei și mulți sunt demotivați. Ei trebuie recâștigați pentru politică, oferindu-le reguli corecte. Tinerii țin foarte mult la corectitudine, vor să trăiască într-o țară cinstită, cu reguli previzibile.
Ce urmează?
Urmează o campanie pe care o facem în toată țara. Un lucru la care trebuie să ne uităm este și mandatul, dacă să fie unul de doi ani sau de patru ani, eu consider că doi ani e mai normal pentru o formațiune care se sudează și mai ales că patru ani ar fi un întreg ciclu electoral și ar fi nedrept ca peste doi ani să nu avem o reevaluare.
Alte informații relevante pe acest subiect:
