Președintele Klaus Iohannis a susținut, joi, de la ora 13:00, o declarație de presă de la Palatul Cotroceni.
El a făcut apel la Parlament să adopte proiectul de lege al Guvernului privind carantina. Plenul Camerei Deputaților urmează să voteze, azi, acest proiect.
Președintele a vorbit timp de 17 minute despre cum autoritățile au gestionat criza COVID-19 în starea de urgență, acum două luni, însă nu a făcut nicio referire la recordurile de cazuri noi înregistrate săptămâna aceasta.
Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat, joi, că în ultimele 24 de ore, în România, s-au înregistrat 614 cazuri noi de coronavirus. Este cel mai mare număr de cazuri înregistrate într-o zi, de la debutul pandemiei în România.
Bilanț coronavirus. Record absolut în România. Am trecut de 600 de noi cazuri pe zi
Miercuri, GCS anunța 555 de cazuri.
SpotMedia.ro a transmis, în format LIVE TEXT, declarația președintelui Klaus Iohannis:
Am transmis astăzi Parlamentului, conform legii, informarea privind instituirea stării de urgență, prin cele două decrete, semnate pe 16 martie și 14 aprilie.
Documentul prezintă în mod sintetic și transparent acțiunile avute în starea de urgență pentru a atinge obiectivele prioritare urmărite, respectiv protejarea sănătății cetățenilor, limitarea efectelor pandemiei, protejarea și relansarea economiei.
Documentul propune și o serie de măsuri menite să îmbunătățească (sic!) capacitatea de răspuns din partea statului în fața unor provocări similare. Pandemia a generat o criză la nivel mondial, a reclamat din partea tuturor statelor acțiuni rapide, soluții inedite.
Ne aflăm astăzi la aproape jumătate de an de la momentul în care OMS recunoștea riscurile majore reprezentate de epidemia cu noul coronavirus, declarând o situație de urgență pentru sănătatea internațională, motivată de faptul ca SARS-CoV-2 nu putea fi comparat cu niciun alt virus.
Noul coronavirus a schimbat radical viețile tuturor, a pus la încercare sistemele de sănătate, economice din întreaga lume.
Realitatea din toate țările ne arată acum, fără echivoc, că pericolul unei răspândiri masive a virusului, care să nu poată fi ținută sub control, a putut fi evitat doar prin adoptarea de măsuri ferme. România a acționat la timp și eficient.
În data de 16 martie, am semnat instituirea stării de urgență în urma evaluării situației epidemiologice, a discuțiilor din CSAT, consultării cu membrii Guvernului.
Obiectivul a fost evitarea unui scenariu negru, caracterizat de multe victime, ar fi fost inevitabil mai ales în condițiile în care România nu avea stocuri medicale pentru situații de urgență, iar toate statele erau într-o cursă contra cronometru pentru achiziționarea echipamentelor.
În urma situației, am luat în considerare una dintre caracteristicile esențiale care diferențiază România de celelalte state: existența celei mai numeroase diaspore din Europa.
În contextul pandemiei, revenirea unui număr important de români din diaspora, din zone puternic afectate, a fost una dintre cele mai mari provocări pentru autorități și un argument pentru starea de urgență.
Într-un context dominat de evoluții nefavorabile a fost nevoie de o intervenție rapidă, coordonată și eficientă din partea autorităților pentru sprijinirea populației, dar și de un comportament responsabil din partea cetățenilor.
Evoluția pandemiei a condus la evidențierea unor carențe majore în cele mai importante sisteme ale statului, mai ales cel medical, lipsa materialelor care să acopere nevoile esențiale.
Mai mult, pandemia a scos la iveală o serie de fragilități sistemice: o economie dezechilibrată, lipsa investițiilor publice, productivitatea scăzută, administrație redusă.
Criza COVID-19 a pus o presiune uriașă pe marile sisteme publice care, ani la rând, au fost subfinanțate și gestionate fără simț de răspundere.
Diletantismul și lipsa de responsabilitate ale guvernărilor anterioare au avut un impact negativ asupra capacității statului de a răspunde unei asemenea amenințări.
Din cauza vulnerabilităților, eforturile autorităților de a gestiona o criză de o asemenea anvergură au fost mai anevoioase.
În ciuda condițiilor, instituțiile implicate direct în gestionarea crizei au reușit, prin implementarea unor măsuri dure, să diminueze efectele negative, acționând rapid și eficient.
Ar fi fost imposibil fără profesionalismul medicilor.
Datorită modului în care cei din prima linie și-au făcut datoria, a fost evitată o criză de proporții și au fost salvate vieți omenești.
De asemenea, răspunsul cetățenilor a fost unul pozitiv, prin modul responsabil în care s-au raportat la măsurile anunțate, ei au dovedit că au înțeles gravitatea situației și necesitatea respectării măsurilor, deși restricțiile impuse au fost fără precedent, justețea și proporționalitatea au fost întărite și de comportamentul majorității cetățenilor, care le-au asimilat și integrat în viața lor.
La rândul lor, sectorul economic și neguvernamental s-au alăturat demersului statului, contribuția lor a fost semnificativă.
Pe durata stării de urgență m-am consultat permanent cu Guvernul și am participat la videoconferințe cu șefi de instituții, specialiști, pentru a afla problemele cu care se confruntă și pentru a mă asigura că măsurile luate sunt suficiente.
Evenimentele au fost anunțate transparent și de fiecare dată comunicate public.
Prin promptitudinea autorităților, prin cadrul excepțional al stării de urgență, precum și măsurile luate, România a avut capacitatea instituțională de a gestiona adecvat riscurile asociate COVID-19.
Astfel, datele statistice de la nivel mondial relevă faptul că, deși nu dispune nici pe departe de resursele financiare ale altor state membre ale UE și nici de un sistem sanitar performant, România a gestionat eficient criza sanitară în starea de urgență.
Totuși, această pandemie ne-a pus în fața tabloului a 30 de ani de eșecuri în organizarea statului român. Sunt carențe majore, imposibil de suplinit în câteva luni.
Este evidentă nevoia efortului de construcție al unui stat eficient, de durată. Reformarea marilor sisteme publice nu mai poate fi amânată la nesfârșit. Pașii mari care s-au făcut acum pentru digitalizare, de exemplu, trebuie continuați.
Tot ce s-a dovedit că nu funcționează trebuie așezat pe baze corecte. Tocmai de aceea, o parte a informării trimise Parlamentului e reprezentată de un set de măsuri pentru ca, în viitoare situații de criză, statul să dispună de o capacitate crescută de răspuns pentru a proteja cetățenii.
Pentru că am ajuns la acest capitol, menționez una dintre marile probleme cu care ne-am confruntat: Lipsa unei legislații coerente și bine gândite. Am fost nevoiți să gestionăm cu legi slabe și sumar croite, astfel că în cele mai critice momente a trebuit să ajustăm din mers și legislația.
În viața unui stat, există situații care cer măsuri excepționale, situații în care paradigma se schimbă. Fără îndoială, regimul stării de urgență a fost gândit de legiuitor, a fost gândit să asigure un răspuns prompt pentru cetățeni, pentru stat. Tocmai din acest motiv, întregul cadru normativ pe de o parte trebuie regândit ca structură constituțională, trebuie să cuprindă instrumente suficiente.
Prin Constituție, în criză sanitară, statul e obligat să ia măsuri. Pentru asta, soluțiile legislative, pe lângă faptul că trebuie să asigure un just echilibru între drepturi și libertăți, trebuie să asigure depășirea crizei.
De aceea, în spiritul Constituției, fac un apel la colaborare loială între instituțiile statului. Acum nu e momentul disputelor politice și al orgoliilor. Interesul comun în acest moment trebuie să fie mai presus de orice, salvarea vieții românilor și protejarea cetățenilor.
În astfel de momente de cumpănă, politicienii din toate partidele trebuie să fie la înălțimea funcțiilor deținute.
Vedem în ultimele săptămâni tot felul de dispute despre o măsură sau alta, România și românii au nevoie din partea politicienilor nu doar de verva discursurilor politice, ci de argumente raționale, solide, disponibilitatea de a asculta experții și a găsi soluțiile cele mai bune pentru societate.
E nevoie ca împreună, uniți, autorități, politicieni, jurnaliști, dincolo de viziunile care ne despart, să transmitem cetățenilor un mesaj unitar: Virusul e real, nu are culoare politică, nu poate fi interzis prin lege și nu dispare prin simplă negare a existenței lui!
Fac apel la Parlament să adopte urgent cadrul de care e nevoie pentru ca autoritățile să acționeze pentru protejarea oamenilor.
Dragi români, am intrat de jumătate de an într-o perioadă cu multe incertitudini. E absolut normal să resimțim nesiguranța și să dorim să revină totul la normal, și eu îmi doresc asta. Deocamdată, acest lucru nu este posibil.
Avem soluții pentru a ne relua viețile cât mai aproape de normalitate, însă ține de responsabilitatea fiecăruia dintre noi. Oricâte eforturi face statul, sănătatea ține și de conștiința fiecăruia: să purtăm masca, să respectăm distanțarea fizică și să ne spălam pe mâini. Asta ne spun medicii.
Măsurile sunt menite să ne protejeze, ne asigură libertatea de a face în siguranță aproape toate activitățile de care ne bucuram înainte de pandemie.
Să nu pierdem ce am câștigat până acum.
Suntem o națiune puternică și putem să trecem împreună cu bine și peste această perioadă!
Vă mulțumesc și vă doresc multă sănătate!
***
Șeful statului a dat declarații și miercuri. A fost prima declarație a șefului statului pe teme ce țin de sănătate, după o lungă perioadă de timp.
El a făcut un nou apel la români să nu lase ”garda jos” și să respecte regulile pentru limitarea răspândirii coronavirusului.
Miercuri, România a avut 555 de cazuri noi de coronavirus, în doar 24 de ore. Este vorba despre un record negativ pentru țara noastră, care a trecut astfel de 30.000 de persoane infectate.
”E o zi tristă, avem un număr record de cazuri de COVID-19. În starea de urgență am reușit să ținem situația sub control. Avem două luni de stare de alertă și lucrurile nu stau bine. Răspunderea este partajată între autorități și cetățeni. Ar fi păcat să dăm cu piciorul la ceea ce am reușit până acum.
(…) Suntem într-o situație complicată, e momentul să lăsăm divergențele la o parte. Dragi români, nu lăsați garda jos! Este în joc viața noastră și a celor dragi. Să nu credem că virusul dispare de azi pe mâine. Noi am cel mai important instrument ca să ne protejăm: conștiința noastră”, a declarat Klaus Iohannis, miercuri, după o vizită la Institutul Cantacuzino.