Președintele Klaus Iohannis a susținut, marți seară, o conferință de presă în care a primit o mulțime întrebări, pe cele mai importante subiecte pentru români, dar a oferit extrem de puține răspunsuri.
Șeful statului a convocat conferința pentru a se lăuda cu rezultatele obținute la summit-ul NATO și la Consiliul European în ce privește securitatea României, în contextul războiului. El a vrut ca românii să știe și „să fie clar” că „rezultatele nu au căzut din cer”, ci „foarte multă lume a lucrat foarte mult timp” pentru ele.
Apoi, a acceptat întrebări de la jurnaliști, care au variat de la modificările Codului Fiscal, la cele prin care românii să fie susținuți în fața scumpirilor tot mai mari, independența justiției, dar și amenințările la libertatea presei.
Iohannis nu a oferit răspunsuri concrete, dar mai multe dintre formulările sale au arătat viziunea sa. De exemplu, întrebat de subvenția de 50 de bani la litrul de carburant, criticată de români, președintele a răspuns „bugetul de stat nu are cum să suporte pentru toată lumea toate scumpirile”, considerând că „banii noștri, ai statului”, trebuie „cheltuiți cu chibzuință”.
În ce privește Legea avertizorilor de integritate, care, în forma Parlamentului, bagă pumnul în gură celor care raportează corupția, Iohannis a lăsat să se înțeleagă că, dacă nu pică la CCR, o va întoarce el în Parlament.
Și de data aceasta șeful statului s-a declarat mulțumit de activitatea Guvernului și a refuzat să discute despre acuzațiile de plagiat la adresa premierului Nicolae Ciucă.
Pus față în față cu rezultatele dezastruoase ale sistemului de învățământ și întrebat dacă consideră un eșec proiectul său „România Educată”, președintele a spus că în niciun caz, pentru că abia acum urmează să fie implementat. Când i s-a atras atenția că, totuși, sunt 6 ani și jumătate de când a lansat proiectul, a dat vina pe dificultăți de natură politică.
Iohannis a lăsat să se înțeleagă și că România a trimis în Ucraina arme grele și tehnică militară, dar a precizat că aceste lucruri nu vor fi făcute transparent, cum au decis multe alte state, pentru a nu furniza „adversarului informații”.
Iohannis a fost confruntat și de jurnalistul G4Media Cristian Pantazi, pentru amenințările emise în momentul în care publicația a obținut și publicat draftul Legilor Securității. A negat că declarațiile sale au avut intenția de a amenința, dar a precizat că și le menține și că nu ar fi utile dezbateri în spațiul public pe proiecte care nu sunt finalizate.
În cazul amenințărilor primite de Emilia Șercan, a spus că nu e treaba lui să comenteze fiecare caz în parte, ci să asigure independența presei. Ba chiar faptul că a organizat această conferință (de altfel eveniment destul de rar) ar fi un semn că își face treaba în această privință.
SpotMedia.ro v-a prezentat, în format LIVE TEXT, principalele declarații ale președintelui Klaus Iohannis:
- Bună ziua.
- Ultimele săptămâni au fost foarte intense pentru România, dar foarte bune pentru securitatea României.
- Cred că ne amintim cu plăcere majoritatea dintre noi de rezultatele bune pe care le-am obținut pentru România.
- Aceste întâlniri au făcut România mai sigură, mai vizibilă și au dovedit un lucru, care a fost discutat de foarte multe ori. România e un actor foarte implicat în politica de securitate și cea europeană.
- Românii sunt mai bine apărați.
- Aceste rezultate nu au căzut din cer. Foarte multă lume a lucrat foarte mult timp, ca să fie foarte clar. Aceste rezultate au fost muncite și mulțumesc tuturor celor care s-au implicat.
ÎNTREBĂRI:
Traversăm o perioadă dificilă cu multe riscuri, se vorbește de criză economică, austeritate. Ce măsuri sunt luate în considerare?
- Nu cred și nu avem un plan de a intra într-un procedeu de austeritate, din motive foarte simple. Am avut criza economică din 2009-10-11, unde s-a încercat în plan european să se combată criza prin măsuri de austeritate. Rezultatul nu a fost unul bun și nu sunt dispus să accept un astfel de experiment pentru România.
- Planul Guvernului a funcționat până acum foarte bine. Vom avea pachete de sprijin acolo unde este nevoie.
- Situația este complexă, criza energetică nu s-a terminat, se vorbește de o criză alimentară, e important să ne pregătim pentru aceste vremuri care în continuare vor fi complicate.
- Aceste crize nu au fost generate de noi, ci de alții, în speță de Rusia care a atacat Ucraina și a provocat criza energetică și toate celelalte crize.
În cele două mandate ați avut luări de poziție pentru independența Justiției. Cum vedeți sentința dată în cazul plagiatului premierului Ciucă, în care judecătorul motivează prin nevoia de stabilitate?
- Libertatea presei, independența Justiției sunt elemente de bază într-o democrație. Eu cred în ele, m-am implicat, le-am promovat, cred ca am reușit să ajungem împreună în acest punct în care putem spune că presa este liberă și valorile sunt respectate. Nu am comentat niciodată o hotărâre a Justiției. Principiul separației puterilor în stat e funcțional în România.
Parlamentul a adoptat recent Legea avertizorilor de integritate. Cum vedeți situația și ce veți face?
- Această situație este una, cum se spune, în evoluție. Parcursul legii nu s-a terminat. Am o opinie, dar acum la momentul când vorbim legea e la CCR pentru o analiză pe constituționalitate, după care fie se întoarce în Parlament, fie vine la mine și voi uza de instrumentele de care dispune președintele.
- Pentru mine e important să fie o lege bună și să avem o situație în care să ne putem ajuta în continuare. Orice alte discuții sunt premature în această etapă.
Cine a elaborat Legile Securității și când?
- Nu președintele elaborează legi, așa că pot să vă spun că nu eu. O să vă spună inițiatorii atunci când vă prezintă legile respective.
- Dar interesul nu a apărut acum în primăvară, eu am cerut de la început, pentru că e clar că nu putem să funcționăm în secolul XXI cu legi ale securității naționale făcute în '91-'92. Acele drafturi au fost făcute de specialiști, mi s-a spus. Pot să vă asigur că de mine nu o să treacă nicio lege care nu respectă principiile de bază.
- Acest draft este la Guvern, după cum știm cu toții. La mine ajung legile în CSAT și în procedură legislativă. Nu văd cum altfel ar ajunge la mine. Nu credeți cumva că eu cenzurez drafturi de legi înainte să intre în avizare. Nu se întâmplă așa ceva.
Se vorbește că ați fi succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia NATO. Ați accepta?
- Dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aș evalua-o foarte serios și aș face o declarație publică.
Care va fi poziția dvs când la Guvern se va produce rocada și premier va fi din partea PSD, în contextul în care dorește impozit progresiv și taxă de solidaritate.
- Nu mi se pare corectă ca principiu taxa de solidaritate, iar cota unică să știți că nu e neapărat cel mai modern mod de a impozita, dar pentru un sistem care încă nu este digitalizat, ca al nostru, are încă avantaje practice. Și până nu va exista o digitalizare nu cred că în România se poate introduce o altfel de cotă. Aceste schimbări nu se pot produce în termen scurt și nici nu este de dorit.
- Este o preocupare a politicienilor să discute de impozite și taxe, ca să dea bine la televizor. Schimbările prea frecvente la Codul Fiscal le-am criticat în numeroase rânduri.
Ați vorbit de nevoia de reforme, disfuncționalități ale statului, nevoia de o resetare. Având în vedere pacea politică instalată de curând, credeți că e nevoie de o revizuire a Constituției curând?
- Cred că este nevoie de o revizuire a Constituției, în sensul modernizării ei. Dar trebuie să fim realiști. E un proces politic amplu, care în final ajunge în fața poporului, care trebuie să se exprime printr-un referendum. Aceste proceduri sunt complicate, greu de pus în practică.
- Da, cred că este nevoie de revizuirea și modernizarea Constituției și nu, nu cred că e posibil până în 2024.
Și introducerea dreptului la avort în Constituție?
- Dacă această temă a devenit o complicație în SUA nu înseamnă că trebuie să facem și noi o complicație din ea. Situația e rezolvabilă prin legislația românească.
Despre vize pentru SUA și Schengen?
- Există câteva semne pozitive pe Schengen. Nu vreau să promit ceva care poate nu se realizează acum, în viitorul imediat. În ce privește vizele pentru SUA, din păcate, regulile sunt destul de clare și stricte și momentan România nu le îndeplinește, în speță rata de refuz la vize e mult mai mare decât limita la care poate să înceapă discuția politică. Ministerul de Externe lucrează la această speță, se lucrează la o nouă abordare. Avem un ambasador nou în SUA foarte preocupat, care lucrează pentru asta. Dar nu cred că putem să ne așteptăm ca într-un viitor foarte apropiat să avem o rezolvare, mai avem mult de muncă.
Pe masa Guvernului sunt o serie de măsuri: creșterea impozitelor pentru case și terenuri, a TVA sau posibilitatea ca la iarnă să fie raționalizate gazele. Ce le spuneți românilor?
- Am discutat aceste proiecte cu premierul și miniștrii. Aceste chestiuni vor fi puse în discuție publică și nu se vor hotărî peste noapte. Nu are rost să speculăm chestiuni care poate nu vor fi niciodată puse în practică, cum ar fi raționalizarea gazului.
- Dacă au fost discuții, au fost la nivel tehnic, pentru că, dacă se întâmplă o catastrofă, e bine să fii pregătit pentru ea.
- Eu am rugat Guvernul să analizeze foarte bine, să nu apară o povară pentru oamenii de rând sau o inhibiție pentru mediul de afaceri.
Impozitele majorate credeți că pot fi suportate de oameni în acest moment?
- Nu se discută de niciun impozit sau taxă pentru oamenii de rând, ci de situații unde au fost reglementări care poate nu au fost analizate suficient de bine.
Aveți ceva să vă reproșați pentru că românii nu prea mai au încredere în democrație?
- Eu cred că românii mai au încredere în democrație și pot face diferența între un politician care vrea să facă treabă și unul care nu.
- Democrația nu rezolvă toate problemele. Noi trăim de puțină vreme într-o democrație, dar putem să ne implicăm fiecare de câte ori suntem chemați să facem democrația mai funcțională și să alegem politicieni implicați.
- Întotdeauna este mult de lucru într-o democrație pentru a o face funcțională și mai bună. Reținerea față de democrație și absenteismul nu fac decât să înrăutățească lucrurile, pentru că deschid larg porțile populismului, pe care îl vedem la orice colț.
- Ca să nu o lungesc: democrația cere implicare și cere vot. Atunci funcționează.
Credeți că Guvernul a greșit ceva?
- Nu cred că aceste modificări de opinie din ultimul an au ceva de a face cu ce a făcut un anumit politician, ci de nemulțumirea față de criza generată de Covid, de război, criza de energie. Toți ne simțim mai nesiguri în acest mediu volatil.
România a trimis arme grele și tehnică militară în Ucraina, așa cum au făcut-o vecinii noștri membri NATO și au anunțat public și transparent?
- Eu pot să vă spun ce am spus și cu altă ocazie. Suntem în război, nu suntem într-o situație pe care o povestim în liniște la o cafea. Războiul se desfășoară lângă noi și e înțelept să nu dai adversarului informații. Asta e abordarea noastră, pentru că suntem vecini direcți cu Ucraina și credem că așa e cel mai bine și pentru noi, și pentru Ucraina.
Cum ați evalua până în acest moment coaliția PSD-PNL?
- Este o coaliție care după părerea mea a fost destul de greu acceptată. Dar pe cât de greu a fost acceptată, pe atât de repede echipa s-a sudat și Guvernul funcționează bine. Pot să spun că și-au făcut treaba bine, s-au implicat și au rezolvat multe probleme. Evident că multe probleme sunt încă de rezolvat în viitor. Dar semnele sunt bune.
Ați amenințat sursele G4Media care au dat drafturile Legilor Securității. Cum v-ați permis ca președinte al statului să identificați sursele unei publicații și să le amenințați.
- Cred că vă așteptați de la președintele României să știe un pic mai mult decât publicul general. Nu am identificat nici publicația, nici sursa, dvs mi-ați spus. Am spus că încă se va lucra mult timp. Îmi pare rău că v-ați simțit amenințați. Afirmația mi-o mențin. Nu orice draft trebuie făcut public înainte ca cei care răspund de acel document să-și fi terminat munca, așa cum este prevăzută în Constituție.
- A veni și a critica un draft mi se pare în anumite puncte destul de riscant și faptul că s-au iscat nenumărate discuții pe ceva ce nu este definit mi-a dat dreptate. Nu trebuie să vă simțiți amenințați.
„Cineva și știm cine a considerat că e bine să le dea în presă” - ați spus. Vă folosiți puterea pentru a afla sursele de informare ale unor publicații?
- Nu. Și știți bine că nu. Declarația spune că cel care a dat în media aceste documente nu a făcut niciun secret din asta. Nu îmi folosesc puterea pentru a inhiba libertatea presei, din contră, și dumneavoastră știți foarte bine acest lucru.
Ați spus că drafturile nu au ajuns la dvs. Acum 2 săptămâni SIE a anunțat într-un răspuns oficial că proiectele au fost elaborate în colaborare cu Administrația Prezidențială.
- Au fost colegi care au colaborat, dar am fost întrebat dacă au ajuns la mine. La mine nu au ajuns și nu le-am consultat.
Ați cerut explicații sau demisii de la cei care au lucrat la aceste drafturi?
- Mă voi îngriji ca aceste excese să dispară. Fiți asigurat că președintele are grijă de aceste chestiuni.
Legat de România Educată, proiect lansat acum 6 ani și jumătate. Avem mai multe situații complicate: premierul e acuzat de plagiat, CNADCU nu a putut analiza lucrarea premierului, avem deficit de profesori inclusiv în București, avem aproape 50% din elevii din mediul rural care au luat sub 5 la matematică la evaluarea națională, majoritatea inspectorilor școlari sunt în continuare membri de partid. Considerați că este un eșec?
- Vedeți câte argumente ați adus dvs pentru că este nevoie de România Educată? Și dacă au trecut 6 ani și jumătate arată doar că pregătirea pentru acest proiect a fost dificilă, mai degrabă din motive politice decât tehnice.
- Aceste rezultate nu se datorează României Educate, ci arată nevoia proiectului. În 2023-2024 va începe în sine, efectiv, implementarea programului România Educată, care va aduce rezolvări pentru multe din problemele pe care le-ați enunțat.
Despre subvenționarea cu 50 de bani pe litru la carburanți, criticată de români?
- Bugetul de stat nu are cum să suporte pentru toată lumea toate scumpirile. Cred că lumea se așteaptă să fie cheltuiți cu chibzuință pentru că sunt banii noștri, ai statului. Nu putem să-i dăm pe toți pe subvenția la benzină.
A fost făcut un maraton înainte de a intra în vigoare înghețarea angajărilor la stat. Cum vedeți asta?
- Cred că trebuie analizată fiecare situație. În unele ministere a fost nevoie de angajați, în altele s-a făcut o echilibrare la salarii, că rămăseseră în urmă.
Toți economiștii spun că aceste creșteri vor crește inflația. Ce măsuri vedeți pentru o scădere?
- Măsurile pentru scăderea inflației în situație de criză sunt complicate. Măsurile duc la austeritate, austeritatea la inhibarea economiei și nu este de dorit. Măsurile care se impun sunt multiple. Specialiștii spun că inflația va mai crește anul acesta, anul viitor se va stabiliza după care se va reduce.
- Măsurile nu pot fi luate doar de un stat. Un stat în situația dată are puține șanse să reducă și inflația și să crească și economia. Atunci e nevoie de un pachet de politică europeană care va aduce stabilizare.
Vorbeați de o colectare mai bună și reducerea evaziunii. ANAF verifică profesorii care fac meditații. Ați dat și dvs meditații, cum vi se pare?
- Eu cred că cine realizează un venit trebuie să plătească un impozit. Acum dacă chiar profesorii sunt prima categorie care trebuie verificată am câteva întrebări în această speță, însă nu trebuie făcute excepții. Dacă ANAF-ul va face controale în domeniile unde se realizează evaziune pe scară ceva mai largă, atunci cred că va aduce o colectare mai bună.
Despre amenințarile la adresa Emiliei Șercan?
- E o chestiune care a generat multe preocupări și multe știri și pe bună dreptate. Însă nu pot sa fac eu lumină în această speță. Câteodată durează câțiva ani, dar trebuie să avem răbdare ca autoritățile să-și facă treaba.
- Se așteaptă de la președinte să se preocupe de fiecare caz în parte, dar eu cred că este mai bine ca președintele să se preocupe să fie un cadru mai bun pentru o presă independentă și liberă, și după părerea mea este.
- Existența dvs aici, faptul că se desfășoară această conferință de presă, cred că e un bun exemplu pentru libertatea presei din România.