Criza politică se adâncește în Republica Moldova. Prima tentativă de învestire a unui nou guvern s-a epuizat joi. După două încercări eșuate, șeful statului poate dizolva Parlamentul.
Președintele Maia Sandu și partidul pro-prezidențial (PAS), care a înaintat-o pe Natalia Gavriliță, au pledat exact pentru acest rezultat – ca fiind cea mai scurtă cale de declanșare a alegerilor parlamentare anticipate.
Premierul propus de Maia Sandu a picat în Parlament. Republica Moldova se îndreaptă spre anticipate
Candidatul majorității formalizate
În timp ce deputații dezbăteau în Parlament programul de activitate al guvernului, propus de candidatul desemnat, Natalia Gavriliță, socialiștii, traseiștii și deputații Partidului Șor au constituit o majoritate parlamentară și i-au cerut președintelui Maia Sandu să o desemneze, în calitate de candidat la funcția de premier, în cadrul celei de-a doua tentative, pe Mariana Durleșeanu, ex-ministru al finanțelor în perioada guvernării comuniste.
După consultarea fracțiunilor parlamentare însă, președintele Maia Sandu a înaintat-o repetat pe Natalia Gavriliță în calitate de candidat pentru funcția de premier. Asta chiar dacă o hotărâre a Curții Constituționale din 6 august 2020 obligă șeful statului, în cazul în care este constituită „o majoritate parlamentară absolută formalizată”, să desemneze candidatul înaintat de această majoritate pentru funcția de prim-ministru.
Maia Sandu: Printre semnatari sunt deputați care au fost ținuți ostatici
Maia Sandu a confirmat că la Președinție a ajuns o scrisoare cu o propunere de candidat la funcția de prim-ministru semnată de 54 de deputați, dar a precizat că în acea listă a „descoperit semnături ale persoanelor în raport cu care există dubii că și-ar fi exprimat voința în mod liber”.
„Vorbesc despre persoane care au fost supuse actului răpirii, care au fost ținute ostatice, de asemenea, persoane care au fost implicate în furtul miliardului și deputați care au schimbat mai multe partide politice și mai multe grupuri parlamentare și pe cazul unora dintre aceste acte de traseism politic există suspiciuni rezonabile de corupție și de presiune externă”, a explicat Maia Sandu.
Socialiștii au reacționat imediat. Ei au spus că ceea ce a făcut Maia Sandu se numește „tentativă de uzurpare a puterii de stat”: „Decizia anunțată încalcă grav Constituția și hotărârile recente ale Curții Constitutionale, care obligă președintele să desemneze candidatul propus de majoritatea parlamentară constituită. Președintele țării nu își poate permite sa dea calificative subiective deputaților din Parlamentul Republicii Moldova, nu își poate permite să o facă pe judecătorul, iar într-o democrație președintele nu își poate permite să anuleze rolul partidelor și să ignore voința majorității parlamentare”, se arată într-o declarație emisă de PSRM.
Socialiștii au anunțat că vor ataca la Curtea Constituțională ceea ce ei au numit „decretul uzurpator” emis de președintele țării, iar până la pronunțarea unei decizii, vor cere conducerii Parlamentului „să nu accepte convocarea ședinței pentru audierea persoanei desemnate ilegal pentru funcția de prim-ministru”.
Dilema corupților – sprijinul popular masiv de care se bucură președintele
În aceste condiții se discută inclusiv despre posibila suspendare a șefului statului. Analiștii politici susțin însă că este puțin probabil că se va ajunge la aceasta, deoarece pentru declanșarea mecanismului e nevoie de votul a două treimi din deputați, adică 67 de voturi din totalul de 101.
Opozanții Maiei Sandu din Parlament nu au aceste voturi. În plus, în eventualitatea unui referendum (obligatoriu în cazul suspendării șefului statului), cel mai probabil Maia Sandu va fi reconfirmată de popor, momentan ea bucurându-se de un sprijin popular fără precedent în Moldova pe fundalul acțiunilor anticorupție pe care le întreprinde.
În opinia analistului politic de la Chișinău, Igor Boțan, această situație va fi soluționată de Curtea Constituțională. Potrivit lui, în acest sens, Maia Sandu are argumente puternice: „Ea a invocat Hotărârea Curții Constituționale din 22 aprilie 2013 privind statul de drept și necesitatea eradicării corupției. În acest sens, există foarte mult câmp de manevră. Prin acea hotărâre, Curtea Constituțională a invocat exemplul Franței (cazul Balladur).
În ultimă instanță, toate acuzațiile la adresa doamniei Sandu pot fi înlăturate prin convocarea unui referendum, dacă se va ajunge la suspendarea șefului statului. Și cred că, în actuala conjunctură, aceasta nu este o soluție fericită pentru oponenții șefului statului, pentru că, dacă Parlamentul face o astfel de tentativă și nu reușește, atunci actualul Parlament urmează a fi dizolvat de drept. Aceasta este soluția. Dacă ataci președintele vrând să-l demiți, dar nu reușești, forul legislativ se dizolvă”, a menționat Igor Boțan.
Vitalie Călugăreanu
