Președintele Klaus Iohannis a promulgat vineri Legea pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), anunță Administrația Prezidențială.
Liderii USR trimiseseră o scrisoare deschisă în care îi cereau șefului statului să nu promulge legea, până nu va veni avizul Comisiei de la Veneția.
CCR a respins, miercuri, cele două sesizări făcute de USR și AUR la legea pentru desființarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ). Deciziile au fost luarte cu unanimitate de voturi.
Amintim că mai multe asociații de magistrați, precum și DNA și societatea civilă au criticat proiectul susținut de ministrul Justiției Cătălin Predoiu pentru desființarea Secției Speciale.
Criticii proiectului spun că noua structura ce va lua naștere după desființarea SIIJ va putea să comită și mai multe abuzuri.
Proiectul Guvernului privind desființarea SIIJ a fost adoptat în mare grabă de Parlament, mai întâi de Camera Deputaților (21 februarie) și apoi de Senat (28 februarie), iar ulterior trimis președintelui pentru promulgare.
Proiectul a fost criticat și de conducerea DNA: ”Aceasta reprezintă practic o disipare a resurselor și competențelor de urmărire penală și o perpetuare a ne-specializării procurorilor care vor instrumenta cauze de corupție privind magistrați. Ar putea știrbi în continuare din competența DNA și ar putea afecta activitatea acestei Direcții”.
Iată careau fost și problemele semnalate de Expert Forum:
- Spre deosebire de proiectul inițial unde procurorul general al României și procurorii generali ai parchetelor de pe lângă Curțile de Apel propuneau procurorii care urmau să ancheteze magistrați, în proiectul adoptat de Guvern decizia este mutată la plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
- Nu există criterii clare pe care plenul CSM să le folosească în selectarea procurorilor propuși. Proiectul conține doar criterii de eligibilitate, rămâne neclar cum va face plenul CSM selecția.
- Plenul CSM deține control nu doar în ceea ce privește numirea procurorilor desemnați, dar și în privința încetării calității de procuror desemnat.
- Varianta adoptată de Guvern elimină condiția experienței relevante în instrumentarea de dosare de corupție și crimă organizată.
- Este neclar care sunt motivele pentru care procurorul general poate refuza desemnarea procurorilor propuși de plenul CSM – această neclaritate va genera probleme de aplicare în practică.
- Proiectul de lege adoptat de Guvern nu rezolvă problema conflictului de competență existentă și pe legea în vigoare între Secția Specială și alte unități de parchet precum DNA sau DIICOT, problemă ridicată și de Comisia de la Veneția.
- S-a încercat nuanțarea mecanismului de preluare automată a dosarelor, inclusiv în privința persoanelor cercetate care nu sunt magistrați, dar, cel mai probabil, formularea vagă va genera în continuare controverse și soluții neunitare în privința preluării dosarelor.