Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, luni, în şedinţa de Guvern, că a hotărât împreună cu partenerii de coaliţie să adopte azi aşa-zisa „ordonanţă trenuleţ”, motivând că este singura modalitate în care poate ține sub control deficitul bugetar în 2025. El a mai spus că nu regretă niciuna dintre măsurile luate care au dus la creșterea cheltuielilor statului cu 69 de miliarde de lei peste cât era programat în 2024. Ciolacu a mai declarat că în acest moment, dacă nu ar adopta ordonanța trenuleț, guvernul ar da dovadă de un comportament economic iresponsabil. Și a cerut companiilor să nu majoreze prețurile, din solidaritate cu poporul și guvernul.
Nu regret niciuna dintre aceste măsuri, pentru că am făcut dreptate
Premierul Marcel Ciolacu a declarat în şedinţa de guvern că ultima prognoză oficială a Comisiei Europene din noiembrie, dar şi datele venite în decembrie de la Comisia Naţională de Prognoză au fost mult mai pesimiste decât aşteptările specialiştilor.
„Situaţia s-a deteriorat accelerat în majoritatea statelor UE începând cu a doua parte a lunii octombrie, iar acest lucru nu avea cum să ocolească România. Noi avem deja un deficit ridicat în acest an deoarece cheltuielile au fost mai mari cu 69 de miliarde de lei, adică 3,92% din PIB faţă de ceea ce era prevăzut în buget.
Însă niciun om de bună credinţă nu poate critica că am mărit pensiile de două ori şi am eliminat inechităţile pentru 3,8 milioane de pensionari sau că am majorat salariile profesorilor, medicilor, poliţiştilor sau militarilor”, a spus şeful Executivului, citat de News.ro.
El a arătat că nimeni nu poate contesta că a trebuit să acorde bani în plus pentru a menţine facturile la energie şi gaze neschimbate pentru populaţie şi economie, că au mărit fondurile pentru sănătate sau că au făcut investiţii record în infrastructură.
„Toate împrumuturile au fost pentru a construi autostrăzi, şcoli şi spitale şi pentru a achita datoriile din urmă. Vreau să anunţ că nu regret niciuna dintre aceste măsuri, pentru că am făcut dreptate pentru milioane de oameni şi am ajutat economia, prin investiţii majore”, a spus Ciolacu.
Neadoptarea ordonanței, un comportament economic iresponsabil
El a adăugat că „Avem însă înainte un an dificil din punct de vedere economic, iar în faţa cifrelor şi a realităţii trebuie să adoptăm rapid măsuri care să protejeze România de eventuale riscuri financiare majore.
Un comportament economic iresponsabil, în acest moment, ar însemna automat scăderea rating-ului de ţară, alungarea investitorilor şi împrumuturile la dobânzi foarte mari. Asta înseamnă în scurt timp recesiune, falimente şi şomaj pentru foarte mulţi români”, a mai spus premierul Ciolacu.
„De aceea, am hotărât împreună cu partenerii de coaliţie să adoptăm azi aşa-zisa „ordonanţă trenuleţ”, pentru a ţine sub control deficitul bugetar în 2025, aşa cum ne-am angajat în faţa Comisiei Europene, prin Planul Fiscal.
Am obţinut o prelungire de la 4 la 7 ani pentru reducerea deficitului, iar primul pas este să coborâm la 7% în 2025. Asta înseamnă că vom avea acces în continuare la fondurile europene şi din PNRR atât de necesare pentru a continua modernizarea României”, a anunţat premierul.
El consideră că „această ordonanţă nu este una a „austerităţii” sau „sărăciei” aşa cum se spune la televizor”.
„Austeritate a fost când s-au tăiat salarii cu 25%, când a crescut TVA de la 19 la 24% sau când s-au închis sute de şcoli şi spitale”, a continuat el.
Explicații pentru măsurile cuprinse în ordonanță
Marcel Ciolacu a explicat că ordonanța trenuleț a fost structurată pe trei obiective fundamentale: stoparea creşterii cheltuielilor statului, reducerea risipei bugetare cu 1% din PIB, respectiv 19 miliarde de lei, şi majorarea veniturilor la buget prin implementarea reformelor structurale din PNRR.
„Adoptăm astăzi măsuri clare privind reforma statului şi reducerea cheltuielilor publice. Şi începem cu noi, cu politicienii. Salariile demnitarilor vor fi îngheţate şi în acest an, iar partidele vor primi cu 25% mai puţini bani.
Apoi continuăm cu aparatul bugetar. În acest an, nu există resurse financiare pentru creşterea salariilor bugetarilor. Nu se mai acordă sporuri şi premii suplimentare. Fiecare leu plătit la salariu va fi justificat prin criterii de performanţă şi evaluări. Angajările la stat vor fi îngheţate în 2025. Şi vom trece rapid la desfiinţarea şi comasarea de instituţii şi agenţii publice”, a anunţat premierul.
Premierul a mai spus că Guvernul preia „un model deja consacrat şi va înfiinţa Departamentul pentru eficientizarea activităţii guvernamentale, care va reduce cheltuielile statului cu 1% din PIB anul viitor”.
„Precizez, că în acest departament vor veni specialişti din alte zone guvernamentale, care vor lucra pro bono”, a mai spus Ciolacu.
El a completat că trebuie să luăm măsuri de creştere a veniturilor la bugetul de stat.
„Am adoptat acele măsuri care sunt cuprinse în reforma fiscală din PNRR cu cel mai redus impact asupra creşterii economice. Am refuzat să tăiem de la investiţii sau să creştem impozitul pe profit sau pe venit, la fel cum am refuzat creşterea TVA care ar fi dus la creşterea inflaţiei. Aşadar, eliminăm toate facilităţile fiscale şi creăm un sistem fiscal echitabil.
Reducem gradual pragul de impozitare la microîntreprinderi pentru a evita un şoc în economie. Vor fi afectate circa 30.000 de IMM-uri, adică 10% din total, dar vom încerca să le sprijinim prin alte scheme de ajutor de stat.
De asemenea, introducem impozitul pe construcţiile speciale şi aliniem impozitul pe dividende la impozitul pe venit, respectiv la 10%. Astfel, ne vom păstra locul 7 în UE în ceea ce priveşte cel mai mic impozit pe dividende, în faţa noastră fiind ţări precum Ungaria care are 15%, Polonia cu 19% sau Cehia cu 23%, în timp ce media la nivelul UE este de 20%”, a mai spus premierul.
Cere companiilor să nu crească prețurile timp de șase luni
Marcel Ciolacu a făcut și un apel către companiile care continuă să nu îşi plătească corect taxele şi să îşi externalizeze profiturile, cărora le-a transmis că pot să plece, dacă nu își schimbă comportamentul. În plus, el a solicitat companiilor un moratoriu de 6 luni, în care acestea să înghețe prețurile, din solidaritate cu populaţia şi Guvernul României.
”Fac un apel către companiile care continuă să nu îşi plătească corect taxele şi să îşi externalizeze profiturile. Nu mai putem aşeza povară fiscală tot pe companiile care sunt corecte, care investesc, produc şi creează locuri de muncă. Deci plătiţi toţi corect sau plecaţi!”, a spus Marcel Ciolacu.
El a avut și un mesaj special pentru pensionari şi pentru românii cu venituri mici.
„Măsurile pe care le luăm astăzi ne dau încredere că atunci când vom face bugetul de stat în ianuarie vom găsi resursele financiare fie pentru a acorda un sprijin one-off pentru pensiile mici şi medii, fie să indexăm pensiile cu rata inflaţiei în a doua parte a anului. De asemenea, vom reduce gradual povara fiscală pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici şi a familiilor cu copii”, a declarat premierul.
El s-a adresat și tuturor companiilor din România, solicitându-le un moratoriu de 6 luni de zile pentru îngheţarea preţurilor, din solidaritate cu populaţia şi Guvernul României.
„Ca prim-ministru, sunt pregătit pentru orice critică. În acest mandat nu am de gând să fiu popular, ci să fiu extrem de eficient. Criticaţi-mă pe mine, dar lăsaţi România să meargă înainte şi să se dezvolte. Nu se poate altfel!”, a conchis Marcel Ciolacu.
Măsurile care afectează mediul de afaceri din ordonanța trenuleț
Proiectul de ordonanţă a fost publicat duminică de Ministerul Finanţelor.
Potrivit proiectului, impozitul pe dividende distribuite din 2025 va crește de la 8% la 10% și vor fi eliminate facilitățile de care beneficiază angajații din IT, construcții, agricultură și industrie alimentară.
- Proiectul ”ordonanței trenuleț” poate fi văzut AICI
- Nota de fundamentare a proiectului poate fi văzută AICI
Proiectul prevede și reducerea plafonului pentru microîntreprinderi de la 500.000 de euro în prezent la 250.000 de euro, iar din 2026 la 100.000 de euro.
De asemenea, se introduce impozitul pe construcții speciale, calculat prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior (în 2025 la valoarea din 31 decembrie 2024), inclusiv în situația în care sunt închiriate, luate în administrare/concesiune sau în folosință.
După publicarea proiectului de OUG, patronatele au acuzat guvernul că a introdus taxe noi pe șest, după ce promisese că acestea vor fi discutate în ianuarie, iar companiile din IT au acuzat un impact brutal asupra unui sector strategic și au cerut guvernului să revină asupra deciziei.