Profesorii continuă greva și pregătesc un marș prin care să-și demonstreze încă o dată forța. În plus, liderii de sindicat spun că au informații că Parlamentul va respinge banii promiși Educației prin bugetul consolidat.
Neîncrederea greviștilor în politicieni crește, mai ales că s-au simțit păcăliți de episodul ordonanței de urgență de săptămâna trecută. Multe dintre cadrele didactice din România rămân deci în grevă, cu toate că Guvernul susține că a făcut majorările promise: prin acest act normativ, au fost acordate majorări salariale de 1.000 lei brut pe lună personalului didactic şi 400 de lei brut pe lună pentru personalul nedidactic. Aceste majorări ar face ca un profesor debutant sau un asistent universitar să ajungă la salariul mediu brut pe economie până în 2026.
Cu această ocazie, Guvernul recunoaște că principala solicitare a sindicaliștilor – acordarea unui salariu la nivelul salariului mediu brut pe economie pentru debutanţi sau asistenți universitari – se regăsește doar în nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă privind majorările salariale din învăţământ, nefiind astfel garantată.
Liderii sindicali consideră că formula de eliminare a acestui detaliu important din corpul legii e un truc.
Executivul a mai stabilit că Educația va ajunge la grila dorită în 2026, până atunci urmând să aibă loc creșteri etapizate, începând cu ianuarie 2024, când va fi acordat un plus la salariu de 40% din diferența rămasă până în 2026. Socotelile celor de la Curs de Guvernare.ro arată că în 2024 salariile din Educație vor crește deja cu 60%.
Apoi, pentru 2026, grila de salarizare în Educație va porni, teoretic vorbind, de la un salariu net de 4.000 de lei pentru profesorii debutanți, pe care se vor aplica indicii de ierarhizare. Numai că în 2026 salariul mediu net va fi de 5.460 de lei, potrivit ultimelor evaluări ale Comisiei Naționale de Prognoză, deci, practic, totul trebuie să pornească de la această sumă în sus.
Premierul Nicolae Ciucă vorbește despre „procesul ireversibil” din Educație prin care cei 330.000 de profesori și învățători beneficiază de creșterile de salarii dorite.
Numai că matematica Guvernului nu se suprapune peste cea a greviștilor: potrivit aritmeticii de la Ministerul Educației, un profesor începător, care până acum avea un salariu net mai mic de 2.400 de lei lunar, va câștiga în plus 580 de lei, de la 1 iunie, ceea ce înseamnă o creștere de 24,4%. Tot de la minister vine și exemplul pentru leafa la 31 mai de 2.376 de lei, care la finele acestei luni va ajunge la 2.956.
Un profesor cu o vechime de peste 5 ani ajunge cu noua majorare la 3.365 de lei, iar unul cu o experiență de 25 de ani ar primi o majorare de 18%, ajungând la 4.700 de lei.
Calculele nu țin cont de micile sporuri de care beneficiază dascălii.
Sindicatele pretind pe loc o majorare de 25% și menționarea în lege a salariului mediu brut pe economie ca referință pentru un profesor debutant. Presiunea este mare, fiindcă pe 12 iunie începe prima probă a Bacalaureatului.
Klaus Iohannis, fost profesor de fizică, le-a cerut dascălilor să se întoarcă la școală: „În ce temei să mai continue greva?” a întrebat oarecum iritat președintele. „În afară de asta, cum îndrăzneşte cineva să pună în dificultate examenele naţionale?”, a mai adăugat Klaus Iohannis, reușind să enerveze zeci de mii de profesori cu cele două interogații.
Dascălii sunt oameni educați, care urmăresc știrile, care cunosc România educată, proiectul neîmplinit al șefului statului, care știu că soția lui s-a recuzat și nu face grevă, dar că între timp face reclamă la bijuteriile cu diamante ale companiei Malvensky, „promovând în acest fel creatorii români”. Unele poze publicitare sunt identice cu cele publicate pe site-ul prezidențial.
Intenție bună, într-o perioadă în care diamantele nu se prea pot asorta. Învățătoarele și profesoarele ar putea vedea în această întâmplare o lipsă de empatie pentru ele care rezistă cu greu în grevă. Unele nu-și mai permit a treia săptămână de grevă, deci neplătită. Altele strâng cureaua.
Mai sunt și profesorii și profesoarele care se gândesc la elevii care au neapărat nevoie de Bacalaureat repede, fiindcă au fost primiți la universități mari din Vest și sunt așteptați să trimită această ultimă și importantă evaluare.
Sunt multe presiuni asupra profesorilor să abandoneze, dar și asupra Guvernului să mai cedeze, așa cum a făcut în cazul Sănătății, când a dat toate creșterile dintr-o dată, nu ca acum, eșalonate pe trei ani.
Sabina Fati