Exclusiv Netanyahu și Hamas au avut un scop comun. E nevoie de protectorat internațional în Gaza. Acest război trebuie să continue Interviu

<span style="color:#990000;">Exclusiv</span> Netanyahu și Hamas au avut un scop comun. E nevoie de protectorat internațional în Gaza. Acest război trebuie să continue <span style="color:#990000;">Interviu</span>
Acest articol face parte din proiectul
INTELECTUALI FAȚĂ CU ISTORIA
realizat cu sprijinul
Konrad-Adenauer-Stiftung

Fania Oz-Salzberger este intransigentă în ceea ce privește guvernările succesive ale lui Benjamin Netanyahu și Likud: Astăzi ne uităm la consecințele teribile ale tragicei greșeli a lui Netanyahu, a ideii lui că Hamas poate fi folosit împotriva palestinienilor moderați, spune istoricul, într-un interviu telefonic cu spotmedia.ro. Netanyahu trebuie să plece acum, e absurd să mai rămână la putere, adăugă ea.

Dar războiul contra Hamas trebuie să meargă mai departe, instalat un protectorat internațional asupra Fâșiei Gaza și apoi renegociată pacea care să ducă la înființarea unui stat palestinian.

Regretatul meu tată, Amos Oz, a scris un articol, în 1995, chiar înainte de atacul asupra lui Ițhak Rabin, în care spunea că Hamas și dreapta israeliană au un interes comun. Acest interes comun este să nu existe niciodată un stat palestinian alături de Israel. Să se opună împreună soluției a două state.

Fania Oz-Salzberger, fiica cea mare a lui Amos Oz, s-a născut în kibbutzul Hulda, unde a şi absolvit cursurile primare şi liceul. Din 1993, a început să predea la Universitatea din Haifa, devenind una dintre cele mai respectate personalităţi atât din sfera culturii, cât şi a spaţiului politic israelian. Articolele ei au apărut în cele mai prestigioase publicaţii israeliene şi internaţionale: Newsweek, International Herald Tribune, Wall Street Journal, Le Figaro, Frankfurter Allgemeine Zeitung, Ha’aretz.

În 2012, Fania Oz-Salzberger a semnat împreună cu tatăl său lucrarea ”Jews and the Words” (”Evreii şi cuvintele”, Editura Humanitas Fiction).

Fania Oz, citeam zilele trecute un articol pe care l-ați scris in 2008, în care era vorba despre Hamas. Practic, dacă nu am ști că este vechi, el ar descrie și situația de acum. Cum se face că Hamas nu doar ca a rămas, dar și-a și crescut puterea, la vedere?

Oamenii trebuie să știe că Israelul a fost împărțit în două în ultimele decenii, a fost divizat. Aripa dreaptă, condusă de Benjamin Netanyahu, a hotărât să urmeze strategia de a ajuta Hamas să-și consolideze guvernarea în Gaza, în timp ce aripa stângă a țării se opune acestei idei de mai bine de 30 de ani. Dacă amintiți de articolul meu din 2008, permiteți-mi să spun că regretatul meu tată, Amos Oz, a scris un articol, în 1995, chiar înainte de atacul asupra lui Ițhak Rabin, în care spunea că Hamas și dreapta israeliană au un interes comun. Acest interes comun este să nu existe niciodată un stat palestinian alături de Israel. Să se opună împreună soluției a două state.

ADVERTISING

Pentru că ideea aripii drepte în Israel, a Likud și a lui Netanyahu, a fost că atâta timp cât menținem Hamas puternic în Gaza, nu avem cum să facem pace cu Autoritatea Palestiniană din Cisiordania. Acestea erau interesele comune, pentru că Hamas nu dorea o soluție a două state, Israelul și Palestina, ci dorea să distrugă statul Israel. Partidul Likud nu voia nici el soluția celor două state, deoarece voia ca întreg teritoriul să aparțină evreilor.

Cei de stânga, tatăl meu, mai târziu și eu, precum și mulți alți oameni, noi am înțeles că va trebui să ne confruntăm cu Hamas, o grupare total anti-Israel și anti-pace, pentru a încerca mai apoi să facem pace cu palestinienii moderați. Astăzi ne uităm la consecințele teribile ale tragicei greșeli a lui Netanyahu, a ideii lui că Hamas poate fi folosit împotriva palestinienilor moderați.

Este regretabil că atât de mulți oameni au trebuit să moară pentru ca noi toți să ne dăm seama, adică și ceilalți oameni din Israel să realizeze, cât de mult a greșit Netanyahu.

Crezi că după 7 octombrie Netanyahu ar fi trebuit să facă un pas înapoi și să se retragă de la putere? Sau nu este bine să ai un vid de putere în timp de război?

Cred cu tărie că Netanyahu ar trebui să plece chiar azi de la guvernare. Tot acest guvern corupt trebuie să dispară. Chiar și în plin război, pentru că altfel e ca și cum ai spune că nu poți evacuezi o sală de concert, în mijlocul concertului, în caz de incendiu. Bineînțeles că trebuie să evacuezi și, la fel, bineînțeles că ei trebuie să plece.

Au adus doar dezastre asupra noastră, în mai multe feluri. Au adus corupția, au pus oameni nepotriviți pentru funcțiile cele mai înalte în stat, s-a văzut că înalții oficiali care au fost numiți de Netanyahu nu sunt buni de nimic.

ADVERTISING
FĂRĂ SCURTĂTURI. Ajungem departe

Apoi legislația anti-democratică pe care au promovat-o chiar înainte de începerea războiului, situație care durează din ianuarie. Din toate aceste motive, Netanyahu și toți miniștrii săi și coaliția lui trebuie să plece. Este nevoie de alegeri noi și de un nou guvern.

La 30 de zile de la atacurile Hamas, știrile din presa internațională sunt mai mult despre bombardamentele din Gaza și despre situația umanitară care este critică acolo. Totodată, vocile din afară sunt și din ce în ce mai critice la adresa Israelului. A fost o capcană întinsă Israelului? Credeți că Israel ar fi putut face ceva altfel în aceste zile?

De la începutul războiului, bineînțeles că am continuat să critic acțiunile guvernului israelian, dar cred în egală măsură că trebuie continuat până la capăt războiul împotriva Hamas, este crucial pentru pacea viitoare între israelieni și palestinieni.

Acum, opinia mondială (critică) este formată din două tipuri de oameni. În primul rând, există oamenii care nu înțeleg nimic și care se iau după orice fake news și după sloganuri de pe internet sau urmează lideri de opinie la fel de ignoranți, precum Greta Thunberg. Acești oameni pur și simplu nu știu lucruri elementare despre conflictul israeliano-palestinian. Unii dintre ei nici nu mai țin minte că Hamas este cel care a atacat Israelul.

Pe de altă parte, noi, israelienii, toți cunoscuții mei, noi trăim încontinuu durerea zilei de 7 octombrie. Încă nu s-au numărat toate victimele și încă nu am identificat toți oamenii uciși. Sunt cadavre care nu au putut fi încă neidentificate. Încă avem 239 de persoane ținute ostatice în Gaza. Apar mereu povești noi despre ziua atacului, iar filmări noi apar și ele, cu imagini oribile. Noi trăim în permanență în ziua atacului, iar furia este foarte mare.

ADVERTISING

Mă întorc la începusem să spun, despre cele două tipuri de oameni care sunt împotriva Israelului acum. Așadar, sunt cei care nu știu de fapt nimic, care sunt complet needucați asupra faptelor de bază. Apoi există cei care cunosc situația, dar cred totuși că Israelul este vinovat, că este oricum vinovat în mod automat, în pofida atacului din 7 octombrie. Oamenii văd știri din Gaza la televizor. Și este sfâșietor să vezi oameni nevinovați suferind. Eu mă bucur să văd că tot mai mulți civili se deplasează acum spre sud, protejați fiind de unități israeliene. Asta este într-adevăr o veste bună.

Despre ce ar fi putut face altfel Israelul: adică să nu fi atacat Hamas-ul în Gaza? Nu pot gândi cum ar fi putut face, să nu atace Hamas-ul în Gaza. Cred că acest război trebuie să continue, acționând cu precauție față de cetățenii nevinovați. Apropo, nu putem spune, din păcate, că toți cetățenii de acolo sunt nevinovați, după cum știm. Trebuie procedat cu prudență pentru a proteja pe civili și pe cei nevinovați, dar trebuie mers până la alungarea Hamas de la putere din Gaza.

Eu sunt de stânga și mulți dintre cei care demonstrează acum în lume sunt de stânga. Ei poate cred că demonstrează pentru pace, pentru drepturi egale și pentru umanitate, dar de fapt nu este așa. Din păcate, cei mai mulți dintre ei demonstrează pentru eradicarea Israelului. Eu sunt o persoană de stânga și un activist pentru drepturile civile, dar nu aș accepta niciodată ca țara mea să fie distrusă de către susținătorii Hamas.

Totuși, cum ați explica creșterea atitudinii antisemite? Tatăl dumneavoastră mi-a spus odată într-un interviu că, la multe decenii după Holocaust, oamenii au început să uite ce s-a întâmplat. Și de aceea revin lucruri acum precum fanatismul, rasismul, antisemitismul.

Tatăl meu a mai spus un lucru frumos și îl voi cita. A spus că Holocaustul și memoria Holocaustului au fost ca o imunizare. Ca un vaccin de imunizare împotriva unei boli, care funcționează vreme de un an sau doi sau cinci. La un moment dat, însă, își epuizează efectul. Forța lui slăbește și atunci te poți îmbolnăvi din nou.

După trecerea mai multor generații, imunizarea pe care o aveau oamenii din cauza Holocaustului a început să slăbească. Tinerii de astăzi știu foarte puține despre Holocaust. Ne putem uita oriunde în lume, cred că majoritatea tinerilor nici nu știu ce înseamnă asta.

Antisemitismul crește din nou și apar din nou aceleași motive. Evreii sunt suspecți pentru orice, ei sunt vinovații de serviciu. Israelul de astăzi, așa cum am scris în urmă cu aproximativ șase ani, este evreul universal. Acesta este motivul pentru care de la sentimente anti-israeliene se ajunge foarte repede la antisemitism, la atitudini anti-evreiești. Vedem asta acum peste tot.

Cum va arăta Gaza după război, când Hamas va fi învins, cel puțin în Gaza? Pentru că, în general, resentimentele duc cu ușurință la astfel de mișcări și violențe.

Eu sper că Hamas va fi învins și alungat de la putere. Cred că următorul pas logic este instaurarea unui protectorat internațional asupra Fâșiei Gaza, temporar, timp de câțiva ani. Exact așa a fost guvernată Germania, la început, de către puterile câștigătoare din Al Doilea Război Mondial. Apoi trebuie stabilit un regim de auto-guvernare palestinian moderat, eu sper chiar că Autoritatea Palestiniană din Cisiordania poate prelua guvernarea în Gaza. Mi-aș dori să se creeze o democrație cu alegeri libere și cu drepturi umane și civile. Nu știu dacă se va întâmpla, dar eu continui să sper că va fi așa.

Pot vedea, cu siguranță, o entitate statală palestiniană în viitor, un stat palestinian, care să conțină Cisiordania și Gaza. Aceasta a fost de fapt ideea centrală în inițiativele de pace de dinainte și este cea mai bună speranță pe care o putem aveam pentru viitor.

Înțeleg că spuneți că Netanyahu nu este politicianul care să negocieze pacea. Dar Abbas, este el un politician care poate obține pacea?

Cu siguranță pot spune că am mari îndoieli. Am fost foarte dezamăgită de Abbas. Apropo, știu că și tatăl meu era și el dezamăgit de Abbas. Îmi spunea că va trebui să așteptăm următoarea conducere, următoarea generație de oameni politici. Poate că asta trebuie să facem.

S-ar putea să avem nevoie și de o enormă presiune internațională. Acum toată lumea știe că nu se mai poate ignora problema Israel-Palestina. Avem nevoie de o presiune internațională enormă pentru a-i face pe palestinieni să fie de acord să construiască o nouă entitate statală în viitor, care va include Gaza.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇