Puterea e în secția de vot, atunci când te duci și alegi, nu în calculele politice, care impun deja cine va fi președintele, cum va arăta coaliția, cum se iau deciziile. Fiecare vot în parte taxează aroganța asta. Și atunci se schimbă tonul discuției.
Eurodeputatul Ramona Strugariu, candidat REPER pentru Parlamentul European, vorbește într-un interviu acordat Spotmedia.ro, despre cum poate un partid nou să contrabalanseze forța unei alianțe mamut, între PSD și PNL. E o alianță pe care nici ei nu o înțeleg prea bine, spune Strugariu, pentru că e și comic să le ceri oamenilor să voteze o listă comună pentru Parlamentul European și apoi să critici candidatul la locale al partenerului de alianță.
Ramona Strugariu, l-am auzit pe premierul Ciolacu spunând ce decizie bună a luat cu această comasare de alegeri, alegerile locale și alegerile europene, pentru că va veni multă lume la vot, conform previziunilor. Cum arată lucrurile pentru un partid care nu e un partid mamut, nu e dintre cele mari?
E o decizie care, în primul rând, cred că afectează oamenii din România și o spun cu experiența campaniei pe stradă. Nu mai vorbim de un partid mic care luptă în fiecare zi cu teoria votului util. Oamenii sunt foarte dezamăgiți și cred că se simte neputința peste tot pe unde mergem și discutăm cu ei: Nu mai există niciun fel de limită a compromisului rezonabil, nu mai contează în niciun fel, chiar dacă mergem la vot, ce credem noi și ce considerăm noi.
Și răspunsul nostru e de fiecare dată că puterea e în secția de vot, atunci când te duci și alegi, nu în calculele politice, care impun deja cine va fi președintele, cum va arăta coaliția, cum se iau deciziile. Fiecare vot în parte taxează aroganța asta. Și atunci se schimbă tonul discuției.
Peste tot pe unde ajungem în țară constatăm că, de fapt, nici nu se face campanie la alegerile europarlamentare. Lipsesc afișele la alegerile europarlamentare, aproape nu discută nimeni despre asta, în contextul în care știm bine că e o Europă traversată de foarte multe griji și crize, că proiecțiile și analizele arată clar o creștere a extremismului, că nu e tocmai orice fel de alegere, cea pe care o facem acum, pe 9 iunie.
Și, cu toate acestea, campania locală, cu aceleași promisiuni despre infrastructură 30 de ani mai târziu, defilează peste tot.
Cred că Marcel Ciolacu consideră că nu sunt importante alegerile europene. Asta, pe de o parte, și e în profund contrast cu mesajele declarate de pro-europenism. De altfel, pe afișele electorale ale PSD-ului scrie mare Votează românește și sunt foarte curioasă ce înseamnă asta.
În al doilea rând, cred că nu au cu cine defila în această campanie pentru alegerile europarlamentare, dacă ne uităm la cum arată listele alianței Partidului Comasat Român, pentru că REPER așa spune.
E foarte greu pentru un partid nou, în primul rând, am trecut prin saga semnăturilor, legislația electorală e un monopol. Noi am reușit să mobilizăm oamenii în stradă și am văzut mobilizarea asta pe acest fond care aparent e destul de inert. Așa că e un semn bun.
Înseamnă că totuși societatea românească mai vibrează la mesaje să ne apărăm democrația și să dăm șanse egale într-o competiție și altor oameni care vor să propună lucruri într-o continuitate, pentru că deja au arătat în Parlamentul European, așa cum e cazul nostru, că se pot face lucruri foarte bune pentru România și pentru Europa fără să fii comasat, fără să fii în coaliție de guvernare și fără să forțezi cu toate puterile pe care le ai mecanismele democrate.
Un semn bun, dar suficient, pentru că orizontul de timp nu este foarte mare? Cât de mult poate coagula REPER? Întrebarea e dacă trece pragul electoral sau nu.
REPER trece pragul electoral. Și, mai mult de atât, e important că noi simțim încrederea asta, o simțim la firul ierbii, nu ne uităm neapărat la sondaje.
Ne jucăm șansa politică până la capăt și de felul în care o facem reușim să convingem oamenii că nu e decât o poveste această teorie cu votul util.
Către cine se duce votul util, către niște niște partide care tratează cu dispreț în acest moment electoratul din România? Către un pseudo-Partid Național Liberal care nu-și mai găsește în țară identitatea? Către un un partid, și aici o spun cu părere de rău, dar pentru că am fost împreună și mă gândesc la colegii mei de la USR, acum într-o alianță cu niște partide conservatoare?
Cred că e destul de multă confuzie și neînțelegere a utilității acestei alianțe sau motivului pentru care nu reușim să colaborăm mai decent și mai serios și ele nu vin din partea noastră.
Șansa este pentru pluralism și șansa este să ridici, pur și simplu, niște partide care, e adevărat că în timp și cu răbdare, pot schimba realitatea de acum.
Aceasta strategie totuși disparată, nu o alianță comună solidă, nu a funcționat nici în Ungaria. Am văzut că ViKtor Orban a reușit în ultimele alegeri, tocmai pentru că Opoziția nu a reușit să se coaguleze până la capăt. Ar fi fost o idee să intrați, totuși, în acea mare alianță, care să contrabalanseze PSD-PNL?
Nu a fost decizia noastră să nu intrăm în acea alianță.
De altfel, REPER a fost cel care a spus acum mai mult de un an că e foarte mare nevoie de o platformă de centru-dreapta, care să poată să coaguleze toate aceste forțe politice, dar în principal pentru colegii noștri de la USR a reprezentat o linie roșie acest tip de coagulare în ceea ce ne privește.
Țin să subliniez asta, putem să colaborăm punctual bine la nivel național și la nivel de conducere. Atitudinea a fost mai degrabă ostilă, ceea ce noi nu înțelegem, pentru că dincolo de divergențe post-fuziune, pe care nu le-am tranșat și atunci fiecare a pornit pe drumul lui politic, cu obiectivele pe care și le-a asumat de la bun început, e foarte important să înțelegi necesitatea unor astfel de colaborări.
Alianțele pot fi electorale, punctual și colaborările de acest tip te ajută să faci politică coerent în momentul în care ai în față un bloc, pentru că asta e în percepția publică în acest moment alianța complet nefirească PSD-PNL.
Nici ei nu cred în ea, se întreabă cum facem noi această campanie, mergem și susținem cu aceeași voce lista pentru europarlamentare și după aceea le spunem oamenilor că, de fapt, în campania locală suntem adversari politici. Este o totală lipsă de credibilitate când dai un astfel de mesaj.
Cu atât mai mult pentru noi asta însemna o oportunitate.
Care este practic oferta politică a REPER pentru alegerile europarlamentare, în primul rând, și apoi pentru cele pentru cele locale?
Pentru Parlamentul European, REPER își propune să continue ceea ce a început. Am avut rezultate în mai multe direcții. De fapt, cam pentru fiecare comisie importantă, reprezentanții REPER și-au făcut treaba.
Avem tot ceea ce înseamnă cadrul mare de finanțare, facilitate pentru redresare și reziliență, cu negociator REPER dusă cu bine la capăt. Avem actul european pentru inteligență artificială, negociat de colegul nostru, avem actul european pentru libertatea presei adoptat, finalizat și am fost raportoarea Parlamentului European din partea comisiei LIBE.
Nu mai vorbim de directiva anticorupție pe care am început-o, am finalizat mandatul Parlamentului European, dar trebuie să continuăm în mandatul următor. Și o muncă importantă. Condițiile sunt destul de utile, apropo de atitudinea guvernelor față de o propunere legislativă anticorupție.
Vrem să continuăm această muncă, trebuie finalizate directive, trebuie să susținem mult mai ferm aplicarea sancțiunilor în ceea ce privește nerespectarea statului de drept. Asta a fost o discuție complicată în acest mandat și continuarea transparentizării cadrului legislativ și pentru Uniunea Europeană, și pentru România.
ASTĂZI PE SPOT:
Și aici mă refer în special la tot ce înseamnă lobby. Au fost discuții, și la nivel european mari, care e momentul în care treci din ipostaza de funcționar public în serviciul oamenilor în privat, în orice fel de industrie sau spațiu privat, unde folosești toată rețeaua de influență pe care o ai în interesul unui grup?
După aceea, e important să ne uităm mai mult către România, cu instrumentele pe care le avem la nivel european, la acea Românie uitată, și la copii și tineri. Noi avem garanția pentru tineret acum în acest mandat și garanția pentru copii.
Dacă ne uităm la garanția pentru copii și la felul în care a luat-o în serios Guvernul României, de exemplu, vedem că aproape că n-a existat.
Apoi, Ucraina, Republica Moldova, în special. Republica Moldova rămâne o mare prioritate pentru noi. Cred că România a făcut puțin în acest parcurs de aderare și deși sigur, declarativ, ne-am manifestat toată susținerea, s-a lucrat puțin la infrastructura care poate să dea independența energetică Republicii Moldova.
Puteam să alocăm mai mulți bani pentru Republica Moldova, puteam să trimitem mai mult gaz în Republica Moldova, dacă am fi fost capabili și noi să ajungem la acele resurse de gaz, pentru că exploatările din România trenează în acest moment și tot ceea ce înseamnă, de fapt, capitolele pentru aderare ar trebui dublat.
Poate am făcut mai mult, dar nu spunem, ca în cazul Ucrainei. Poate e secretizat.
De ce ar trebui să fie secretizat acest efort? Apropo de transparentizarea deciziilor, pentru că sunt decizii de interes public. Nu e un secret.
În momentul în care ai această agendă care ajută România și în ceea ce privește Ucraina, e clar că pentru noi, în perspectiva reconstrucției Ucrainei, e și oportunitate de dezvoltare și de creștere economică mare.
De ce ar trebui să se uite Ucraina către China din această perspectivă, pentru că există discuții destul de avansate în acest sens și nu pregătește România în acest moment un plan de reconstrucție care să presupună implicarea activă a sectorului economic?
Mie mi se pare că se întâmplă heirupist și haotic și mai degrabă la nivel de PR, inclusiv de la nivelul președinției, aceste lucruri. Sigur, mai conversăm la telefon cu Zelenski, mai avem discuții în Statele Unite, care nu e foarte clar cum s-au concretizat în acest moment, pentru că e vorba despre sisteme de apărare ale României.
Ați amintit de statul de drept, de corupție și anticorupție. E o temă care pe mine m-a preocupat în ultima vreme, pentru că anticorupția lipsește de pe agenda publică. Lipsește de pe agenda politică în măsura în care acum câțiva ani a inflamat toate dezbaterile și era principala temă. Unde a dispărut anticorupția și cine a pus, ca să-l citez pe un economist venit la București, batista pe țambal?
Anticorupția apare între temele pe care noi le-am sondat cu electoratul nostru, electoratul pro-european, în sensul cifrelor de la Eurostat, ceea ce înseamnă niște procente foarte mari - 70% . Deci ea n-a dispărut din ceea ce noi numim interesul oamenilor. A dispărut de pe agenda Guvernului, dintre prioritățile celor care ar trebui să asume o agendă anticorupție serioasă.
Și a dispărut cred că din motive simple.
Mulți dintre ei sunt fie vizați de dosare, fie au în curtea partidelor, așa cum tot vedem, nume afișându-se - inclusiv domnul Buzatu de la Vaslui, de la mine de acasă, tot vedem nume în cercetare penală și cu probleme în ceea ce privește faptele de corupție.
Cred că e important să păstrăm foarte serios agenda asta, indiferent cât de interesant sau neinteresant ar fi subiectul pentru diverse categorii de decidenți politici, el rămâne unul fundamental pentru statul de drept.
Deci nu am scăpat de corupție.
Nu numai că nu am scăpat de corupție, post-pandemie e în creștere. Dacă ne uităm la cum s-au făcut achiziții în perioada pandemiei, dacă ne uităm la felul în care evoluează anumite piețe în contextul războiului, dacă ne uităm la faptul că alte subiecte au furat interesul și au captat interesul public, iar în acest timp, în liniște, s-au întâmplat lucruri, înțelegem că e mai important acum decât oricând să vorbim despre lupta anticorupție.
Avem nevoie de legislația europeană anticorupție. Nu întâmplător avem o propunere de directivă, am luptat să avem și am făcut eforturi și noi din Parlamentul European, dar și mesajul oamenilor a fost foarte puternic în toate statele membre, că e nevoie de o astfel de legislație.
Cu guvernele e cu totul altă discuție, pentru că semnalele mele în acest moment sunt că din partea Consiliului vom avea o propunere slabă, pentru care va fi nevoie de o luptă foarte serioasă ca să putem să armonizăm cât de cât cadrul și să obținem la negocieri o propunere echilibrată.
Da, statele membre nu își doresc o propunere de directivă puternică anticorupție. O bună parte dintre ele au diminuat forța unor prevederi din propunerea Comisiei, în ceea ce privește propunerea Parlamentului European. Deci va fi o discuție foarte grea discuția din următorul mandat, cum facem să aducem la același numitor comun voința Parlamentului European și voința Consiliului, respectiv a statelor membre în ceea ce privește directiva, fiindcă vor dura.
Sigur că e descurajant să vezi că atitudinea guvernelor e mai degrabă ostilă, dar asta te și motivează, ca om care are responsabilitatea raportului legislativ din Parlamentul European, să fii și mai ambițios, să cauți fiecare portiță pe care o ai către fiecare guvern în parte și să încerci să-ți negociezi legislația cu foarte multă încăpățânare.
Nu sunt deloc ușoare discuțiile, în special în ceea ce privește chestiunile care țin de justiție, de stat de drept.
Vor continua aceste discuții în acest fel, mă tem eu chiar mai greu, pentru că depinde mult de rezultatele alegerilor din 9 iunie și depinde de celelalte alegeri pe care le avem, care urmează și care vor da direcția Europei. În Austria, în Germania, crește extrema dreaptă mult. Iată, și în Olanda.
Totuși, extrema dreaptă din Franța s-a despărțit de extrema dreaptă din Germania, pentru că Afd-ul a avut o declarație cum că nu toți naziștii au fost personaje negative. S-a supărat extrema dreaptă din Franța. Deci extrema dreaptă e totuși divizabilă pe teme.
Ea nu s-a putut uni într-o platformă foarte coerentă, pentru că, de fapt, extremiștii au o agendă a haosului. Nu îți imagina că în Parlamentul European, cu toate aceste declarații, certuri, supărări, se vor poziționa altfel în ceea ce privește dosarele importante pentru Europa, se vor poziționa la fel. Va exista o coerență. Acolo va fi un aliniament pe care eu îl văd acum în funcție de numerele pe care le vom avea.
Acești oameni, deci conservatori, extremiști în Parlamentul European, plus cei din guvernele naționale, vor primi dosare importante.
Așa funcționează mecanismele Parlamentului European. Când se fac alocările de dosare, în funcție de ponderea grupurilor politice, se repartizează aceste dosare legislative. Sunt oameni care vor avea responsabilitatea unor dosare politice.
AUR e partid, îi înțelegem ascensiunea, să spunem. Dar cum a reușit un partid practic care nu există și care are un singur om, o doamnă senatoare, să treacă în sondaje pragul? Cum vedeți acest lucru, acest paradox?
Cred că tot despre eșecul sistemului și al guvernului, în primul rând, este vorba. Asta eu o simt pe stradă, vorbind cu oamenii.
Sigur, felul în care transmit mesajul doamna Șoșoacă și adepții doamnei Șoșoacă sau AUR, pe de cealaltă parte, e mult mai vizibil și mai puternic și atunci acumulează, captează această nemulțumire socială.
Vedem din exemplul Slovaciei unde putem ajunge, la violență politică, care poate fi tocmai rezultatul unei lipse de încredere sau unei polarizări sociale foarte mari.
E plină toată țara de afișe cu domnitori. Asta e foarte interesant. AUR n-are oameni neapărat pe afișe, la alegerile locale sunt afișe cu domnitori, nu cu oameni care candidează acolo.
Pentru că sunt niște simboluri foarte puternice și oamenii fac mental niște asocieri. Oamenii însă nu sunt acolo. De asta cred că nu e o direcție reversibilă, ci pur și simplu e important să vadă că există alternative.
E important să vadă că, dincolo de cât de tare, cât de vocale sunt personajele acestea, cum e doamna Șoșoacă sau domnul Simion, ei au opțiuni dacă se duc la vot, care arată o altă față a politicii. Ce nu putem noi face este să strigăm așa. Realitatea este că noi nu putem să facem tot acest circ.
Cum ajungeți în urbanul mic, în sate?
Atât cât putem, pe teren, cu echipe de oameni, cu materiale, fiind prezenți și la televiziunile locale, acolo unde putem, și la posturile de radio locale, acolo unde putem să facem asta și e un efort consistent.
Avem și candidaturi asumate în marile orașe, în urbanul mediu. Experiența campaniei ne arată că în momentul în care într-un spațiu lipsit de propuneri electorale, în special pentru alegerile europarlamentare, pentru oamenii din urbanul mic și din rural, unde am ajuns mai puțin, e o surpriză foarte plăcută să constate că există partide cum e REPER și este experiența mea din fiecare zi de campanie.
Știu că avem în acest moment această capacitate redusă, pentru că nu avem nici pe departe resursele pe care le vedem în campanie pentru acoperire națională, pentru media, toate bugetele uriașe, milioane și zeci de milioane de euro care se rulează acum de către marile partide, dar avem oameni care au perseverența de a umbla, de a merge pur și simplu prin țară, atât cât putem să o facem, ca să discute cu oamenii. Și am început asta de ceva vreme. Sigur, e mai percutant în campania electorală.
Și am am văzut diferența între campanie la începuturile ei, de exemplu, sau chiar mai devreme, față de atitudinea de acum. Cred că pe măsură ce s-au acutizat lucrurile cu coaliția de guvernare, care și-a făcut alianță politică, au început să conștientizeze oamenii că ce se întâmplă e periculos pentru democrație.
Ați spus mai devreme că nu mai există luptă anticorupție, că nu mai există interes, că în toată Europa există corupție. În state funcționează mecanismele anticorupție și funcționează independența justiției. E un lucru demonstrat. Sunt cazuri de condamnări pentru mită de câteva zeci de mii de euro și se întâmplă destul de rar să vedeți populată presa europeană cu cazul de mită.
Pe de altă parte, în momentul în care ai un scandal de corupție foarte mare în Parlamentul European, chiar în casa cetățenilor europeni, sigur că trebuie să fim mult mai vigilenți și mai vehemenți cu măsurile pe care le iei și propunerile pe care le faci în acest sens, ceea ce de altfel s-a și întâmplat.
Transcriptul interviului a fost realizat cu aplicația Vatis Tech