Liderii Uniunii Europene au decis, joi seara, să o propună pe Ursula von der Leyen, provenind din familia politică de centru-dreapta, pentru un al doilea mandat de cinci ani în fruntea Comisiei Europene.
Tot ei l-au ales pe socialistul portughez Antonio Costa ca viitor preşedinte al Consiliului European, relatează Reuters şi AFP.
De asemenea, liderii europeni au căzut de acord ca liberala estoniană Kaja Kallas să fie viitorul şef al afacerilor externe ale UE, în locul spaniolului Josep Borrell.
Preşedintele în exerciţiu al Consiliului European, Charles Michel, a anunţat aceste nominalizări pe reţelele sociale. "Misiune îndeplinită! Consiliul European a reuşit", a declarat Charles Michel, actualul preşedinte al organismului.
Viktor Orban şi Giorgia Meloni au votat împotrivă
Premierul ungar Viktor Orban a votat împotriva lui von der Leyen şi Kallas, au declarat diplomaţi UE citaţi de Reuters.
De asemenea, premierul Italiei, Giorgia Meloni, s-a abţinut de la votul pentru von der Leyen, dar a votat împotriva lui Costa şi Kallas pentru funcţiile lor.
Meloni a declarat că a decis să nu susţină lista liderilor "din respect pentru cetăţeni şi pentru indicaţiile care au venit de la aceşti cetăţeni în timpul alegerilor".
Socialistul Antonio Costa îşi va exercita funcţia de la 1 decembrie anul acesta până la 31 mai 2027, potrivit Reuters, ceea ce înseamnă că mandatul a fost împărţit în jumătate, aşa cum doreau cei din PPE, partidul de centru-drepta, câştigător al alegerilor pentru Parlamentul European.
Pentru Ursula von der Leyen urmează negocieri grele
Acum, Ursula von der Leyen se confruntă cu un vot pe muchie de cuţit în Parlamentul European.
Votul ar putea avea loc începând cu 18 iulie.
Chiar şi aliaţii săi de partid recunosc că va fi o provocare mai mare decât nominalizarea din partea liderilor.
Atunci când Parlamentul format din 720 de deputaţi europeni se va reuni la mijlocul lunii iulie, Ursula von der Leyen va trebui să convingă cel puţin 361 de europarlamentari să voteze pentru ea în cadrul unui vot secret.
Actuala coaliţie formată din socialişti, liberali şi propria sa grupare de centru-dreapta deţine puţin sub 400 de locuri.
Unii analişti au avertizat însă că în jur de 10% dintre aleşii acestei coaliţii ar putea să nu voteze pentru von der Leyen, ceea ce ar plasa-o chiar în jurul pragului de 361 de voturi.
În 2019, ea a reuşit să treacă de Parlamentul European cu doar nouă voturi în plus faţă de minimul necesar.
De data aceasta, ea are un palmares dovedit, însă multe dintre partidele care au susţinut-o atunci - cum ar fi partidul naţionalist polonez Lege şi Justiţie - nu o vor mai face acum.
Pentru a avea succes de data aceasta, ea va trebui să facă un calcul politic aproape imposibil: Rămâne alături de cele trei partide de centru, se îndreaptă spre stânga, spre Verzi, sau îşi lărgeşte susţinerea prin includerea unor părţi ale grupului de extremă dreapta, din care face parte Giorgia Meloni?
Paşii din Parlamentul European
Von der Leyen, care a avut deja întâlniri individuale cu liderii parlamentari socialişti şi liberali, va veni în Parlamentul European pe 2 iulie, pentru o rundă de discuţii cu uşile închise cu liderii grupurilor.
Următoarele câteva săptămâni vor fi dominate de negocierile pe care le va purta cu deputaţii europeni de rang înalt cu privire la baza agendei sale politice.
În cazul în care nu va fi aleasă în urma votului secret, chiar şi cu un singur vot, Consiliul European are la dispoziţie o lună pentru a delibera şi a propune un candidat, ceea ce ar fi fără precedent şi ar putea declanşa o criză politică.
Dacă va fi numită pentru un nou mandat, atunci va putea discuta cu guvernele naţionale despre cine va fi comisarul fiecărei ţări, deşi, în mod neoficial, ţările au început deja să pledeze pentru numele şi portofoliile pe care le doresc.
Este de aşteptat ca von der Leyen să solicite din nou două opţiuni din partea fiecărui guvern, o femeie şi un bărbat. Depinde de ea cum să distribuie portofoliile. Data trecută, ea a provocat consternare în stânga spectrului politic prin crearea unui portofoliu pentru modul de viaţă european, un rol deţinut de comisarul grec Margaritis Schinas.
Fiecare comisar se va confrunta, la rândul său, cu o examinare dură în Parlamentul European, iar apoi întregul Colegiu al comisarilor - care o include pe Kaja Kallas, aleasă pentru funcţia de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe - trebuie să fie votat de o majoritate a deputaţilor europeni, într-un vot care nu va fi secret.
În ceea ce îl priveşte pe António Costa, care va deveni preşedinte al Consiliului European cel puţin până în iunie 2027, acesta poate răsufla puţin mai uşurat, deoarece nu are nevoie de sprijinul Parlamentului.