Preşedintele Klaus Iohannis a fost întrebat miercuri despre negocierile pentru funcţiile de conducere din instituţiile europene, ocazie cu care a declarat că niciun stat nu trebuie ignorat, marginalizat sau neimplicat.
Cât despre personajele care vor ocupa aceste funcţii, ele trebuie să fie „curate ca lacrima”, potrivit şefului statului.
Alte declaraţii azi de la Cotroceni:
- Ce spune Iohannis, rămas fără niciun aliat în cursa pentru șefia NATO: Considerați că acesta a fost un non-răspuns
- Iohannis spune că nu contează în ce lună au loc alegerile prezidențiale: Ceea ce contează este opinia românilor
Iată câteva dintre declaraţiile preşedintelui pe tema negocierilor de la vârful UE:
- A fost o discuţie informală şi de aceea nu voi da detalii despre aceste discuţii, dar îmi permit câteva consideraţiuni legate de ce ar trebui să fie rezultatul, după părerea mea.
- Avem Uniunea Europeană, un proiect de mare succes şi, după părerea mea, un proiect de mare viitor, dacă gestionăm acest viitor corect, în linie cu aşteptările cetăţenilor europeni şi în aşa fel încât să contăm în ecuaţia mondială, în ecuaţia globală.
- Fiind negocieri politice, ele sunt complicate fiindcă arhitectura Uniunii este una complexă.
- Uniunea Europeană este o uniune de state, nu de partide şi atunci ceea ce trebuie negociat, trebuie negociat în aşa fel încât toate statele să se simtă implicate, responsabilizate şi servite în funcţie de interesul naţional.
- Nu este posibil ca vreun stat membru să fie ignorat, marginalizat sau neimplicat în aceste negocieri. Şi dacă aşa s-ar fi întâmplat, ar trebui corectat.
- Aceste familii nu pot suprima dreptul statelor membre de a fi implicate şi de a decide.
- Este puţin mai complicat decât în politica naţională unde partidele au rolul lor foarte bine determinat.
- Familiile politice europene, în ecuaţia europeană, nu au exact acelaşi rol pe care îl au partidele politice în viaţa politică a statelor naţionale şi acest lucru trebuie văzut.
- Dacă aceste familii politice ar exagera în influenţa lor acest lucru ar trebui corectat. Deci trebuie să avem un echilibru corect, fin şi negociat.
- Instituţiile europene trebuie conduse de persoane alese corect, cu participarea tuturor statelor membre, tuturor familiilor politice, dar persoane care sunt dincolo de orice bănuială, persoane care sunt foarte respectate, asupra cărora nu poate plana nicio îndoială sau cum se spune la noi – să fie curaţi ca lacrima.
- Altfel, ce încredere ar avea cetăţeanul european că respectivele persoane în funcţiile extrem de importante pe care le au vor conduce UE aşa cum ne dorim cu toţii?
- Pachetul de nominalizări de personalităţi care, până la urmă, vor ajunge în aceste funcţii, trebuie să fie un pachet impecabil, puternic, de încredere maximală negociat la sânge, dar ţinând cont de toate pretenţiile naţionale şi politice şi până acolo mai e cale lungă.
- România este tratată corect, m-am asigurat de acest lucru.
- Nu m-am referit, evident, la persoane, nici n-aş putea din calitatea de preşedinte al României de la un pupitru oficial, dar cred că răspunsul meu a fost mai mult decât v-aţi aşteptat şi cu siguranţă v-aţi dat seama că este vorba de valori şi principii în care credem noi, în România, şi pe care dorim să le vedem implementate şi respectate
Liderii UE nu au reuşit să o susţină luni seară pe Ursula von der Leyen pentru un nou mandat de preşedinte al Comisiei Europene, în ciuda asigurărilor date în ultimele zile de Emmanuel Macron şi de Olaf Scholz că se apropie de un acord.
„Nu există niciun acord în această seară”, a declarat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, luni seara târziu, după cina liderilor.
Un diplomat european a declarat, sub acoperirea anonimatului, că, deşi negociatorii au căzut de acord asupra a trei nume, liderii vor continua discuţiile la o dată ulterioară, probabil la următoarea lor întâlnire, din 27-28 iunie.
În urma alegerilor europene, a apărut un consens timpuriu ca Ursula von der Leyen să primească un al doilea mandat de preşedinte al Comisiei Europene, în timp ce portughezul António Costa ar fi urmat să fie preşedinte al Consiliului European, malteza Roberta Metsola să rămână la şefia Parlamentului European, iar Kaja Kallas din Estonia să preia şefia politicii externe.