Cum poate moțiunea să pice fără să fie respinsă la vot. Opțiunile președintelui - Interviu

Cum poate moțiunea să pice fără să fie respinsă la vot. Opțiunile președintelui  - Interviu

Moțiunea de cenzură putea fi depusă în sesiunea extraordinară, însă ea trebuie votată până la finalul acesteia, altfel e considerată respinsă. O moțiune este un proces care începe cu depunerea și se încheie cu votul și tot procesul trebuie să se desfașoare în cadrul aceleiași sesiuni, ordinară sau extraordinară, afirmă avocatul Claudiu Dinu, conferențiar universitar la Facultatea de Drept a Universității București și fost consilier prezidențial.

Într-un scurt interviu acordat SpotMedia.ro, conf. Claudiu Dinu a explicat ce s-ar întâmpla în cazul în care moțiunea trece, dar și în cazul în care după eventuala demitere, CCR ar admite totuși sesizarea de conflict pe tema moțiunii a Guvernului: ”dacă moțiunea trece, se adopta o hotărâre, care nici măcar nu poate fi atacată la CCR, se publică în MOf și cade Guvernul. Cum să invalidezi hotărârea?”

Cât de constituțională e moțiunea de cenzură depusă de PSD?

Este conformă cu Constituția această moțiune de cenzură depusă în sesiunea extraordinară convocată în vacanța dintre sesiunile parlamentare ordinare?

Textul Constituției vorbește în art 66 despre sesiuni ordinare și extraordinare fără să facă diferențe.

Iar în cazul moțiunii de cenzură prevede că, dacă se respinge, nu mai poate fi alta în aceeași sesiune, fără să distingă între sesiunea ordinară sau extraordinară.

Deci nu pot exista mai multe moțiuni într-o sesiune, fie ea ordinară sau extraordinară, eu așa citesc textele. Niciunde nu scrie că moțiunea poate fi numai într-o sesiune ordinară.

Și, sigur, există condiția ca Parlamentul să nu fie în vacanță.

Exact asta invocă PNL în sesizarea conflictului la CCR, că moțiunea a fost depusă în vacanța dintre sesiunile parlamentare ordinare.

Nu e așa. Cum spuneam, în art 66 din Constituție sunt definite cele două tipuri de sesiuni. Cele ordinare, februarie–iunie și septembrie – decembrie, și cele extraordinare, care pot fi convocate de conducerea camerelor. Când ai convocat-o, ești în sesiune.

Sesiunile extraordinare nu sunt mai slabe decât cele ordinare. În orice sesiune, ordinară sau extraordinară, Parlamentul poate să facă orice.

În 2012, președintele Băsescu a fost suspendat de majoritatea din care făcea parte PNL într-o sesiune extraordinară.

Da, au convocat-o rapid și nimeni nu a contestat că într-o sesiune extraordinară Parlamentul are toate atribuțiile. E convocat, e for legiuitor, face orice, inclusiv o moțiune de cenzură.

Ar trebui totuși așteptată soluția CCR la conflictul sesizat de Guvernul Orban înainte de votarea moțiunii?

Luni e ultima zi a sesiunii extraordinare, iar moțiunea trebuie dezbătută în sesiunea în care a fost depusă. Nu cred că poți depune moțiunea într-o sesiune și să o votezi în următoarea sesiune. Am ieși din textul Constituției.

Dacă se așteaptă decizia CCR, care va veni cine știe când, chiar dacă sesizarea va fi respinsă, nu va mai putea fi dezbătută moțiunea, pentru că se va fi închis sesiunea extraordinară.

Dacă CCR se comporta loial, cum le place lor să spună, fixa termen înainte de dezbatere, dar ar fi trebuit ca judecătorii să se întoarcă din concediu.

Și dacă nu va fi cvorum la plenul comun? Se discută intens despre această variantă.

E ca și cum moțiunea ar fi fost respinsă, Guvernul rămâne.

Nu poate fi reprogramat votul?

Cel mult câteva ore mai târziu, dar în aceeași zi, pentru că e ultima din sesiunea extraordinară. Moțiunea nu este doar un vot, este un întreg proces care începe cu depunerea ei, apoi citirea, dezbaterea, votul, toate trebuie să se întâmple în cadrul aceleiași sesiuni.

Dacă moțiunea trece, iar CCR consideră că a existat un conflict, deci moțiunea nu a fost corect depusă, ce se întâmplă?

Eu întotdeauna am spus, am scris și articole, că deciziile CCR, inclusiv în caz de conflict, produc efecte numai pentru viiitor, conform textului Constituției. Chiar dacă decizia constată că în trecut au fost proceduri în neregulă, ea dă doar o manieră de lucru pentru viitor.

Ce să invalideze în acest caz? Hotărârea Parlamentului. Dacă moțiunea trece se adopta o hotărâre, care nici măcar nu poate fi atacată la CCR, se publică în MOf și cade Guvernul. Cum să invalidezi hotărârea?

Nu poate fi pus la loc?

Nu.

Și totuși când a decis CCR, tot ca urmare a unei sesizări de conflict, că redesemnarea dlui Orban pentru funcția de premier imediat după ce fusese demis prin moțiune nu a fost corectă, efectele au fost cumva retroactive, pentru că în motivarea CCR a arătat că acea desemnare nu intra în calcul pentru alegerile anticipate.

Nu a fost singurul caz. Au mai fost situații în care CCR a spus că decizia se va aplica și unor situații trecute, deși potrivit Constituției deciziile CCR nu retroactivează. Le-am criticat, dar dacă mențiunea există în motivare o aplici, chiar dacă textul constituțional e clar.

Dar în acest caz ar trebui invalidată sau anulată o hotărâre a Parlamentului. Exclus!

Dacă moțiunea pică, din punct de vedere constituțional, nu e nimic de discutat. Dacă moțiunea trece, având în vedere că ne aflam, cel puțin teoretic, aproape de alegerile la termen, președintele Iohannis poate opta să nu desemneze un premier până la parlamentare?

Ar fi vorba despre câteva luni. Textul din Constituție spună că trebuie consultate partidele, se înțelege că de îndată, pentru desemnarea premierului.

Versiunea în spiritul Constituției ar fi ca președintele să convoace imediat partidele la consultări și în scurt timp să spună ceva, desemnează, nu desemnează.

Deci dacă actualul guvern își pierde mandatul, consultările ar trebui să fie oricum și amânarea lor nu ar avea nicio justificare.

Ce faci după? Ori desemnezi un candidat, ori tragi de timp, ceea ce însă poate ridica probleme din punctul de vedere al acțiunii loiale. Și dacă este sesizat un conflict la CCR pentru blocarea procesului prin neexercitarea atribuției, președintele poate fi obligat ca într-un termen rezonabil să își exercite atribuția de desemnare.

Ludovic Orban are deveni automat premier interimar?

Constituția spune în art 110 al 4 că guvernul demis ”îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului guvern”. Adică va pune în aplicare ceea ce e deja reglementat, nu mai poate reglementa.

Dar gândiți-vă la ipoteza unor nevoi chiar în zona procesului electoral, de exemplu, secții suplimentare, să ai nevoie să modifici ceva rapid. Nu mai poți.

Parlamentul rămâne singurul care poate legifera, dar cât de urgentă poate fi procedura? Mai ales în condițiile date poate apărea orice situație care să justifice o OUG pentru a interveni tehnic în anumite domenii.

Liberalii spun că în cazul căderii Guvernului propunerea lor de premier va fi tot Ludovic Orban. Se mai poate după decizia CCR care spune că un premier demis nu mai poate fi următoarea propunere de premier?

Nu prea mai merge. L-ar pune într-o situație delicată pe președinte. Ei pot propune până la urmă pe oricine. Decizia e a președintelui.

Ca să existe un alt premier interimar în afara de Ludovic Orban ar trebui ca domnia sa să și demisioneze după ce a fost demis prin moțiune?

Da, ar fi necesar să demisioneze. Și atunci președintele va desemna premier interimar un alt membru al Cabinetului.