Criza alimentară care își face simțită prezența în Europa este una dintre narațiunile pe care Kremlinul le va alimenta cel mai mult în această perioadă, speculând banalizarea agresiunii din Ucraina și uzarea empatiei în statele europene în care teme ca puterea de cumpărare devin dominante. Iar de la Budapesta Putin primește sprijin în războiul informațional din spatele frontului.
Profitând de larga majoritate pe care a obținut-o în Parlament tot pe spatele războiului din Ucraina, pe care l-a vândut electoratului ca pe un război local, între slavi, care nu trebuie să afecteze Ungaria, premierul Viktor Orban a obținut, marți, un amendament la Constituție care îi dă mână liberă să guverneze prin decrete și atunci când e vorba despre un război extern, în vecinătate, nu în propria-i țară.
Asta înseamnă nu doar că nu mai are nevoie de Parlament și dezbatere pentru legiferare, dar și că pot fi suspendate legi, prin decret guvernamental, pe perioada acestei stări de urgență (stare de pericol).
Încă din campania electorală, care i-a adus un mandat fără surprize, Viktor Orban s-a poziționat în răspăr cu celelalte state din Uniunea Europeană, potențând astfel tot un mesaj al Moscovei: lipsa pe unitate din UE.
Conflictul a fost transformat pentru Ungaria într-o alegere între pace, garantată personal de Viktor Orban, și război. Pacea și gazul ieftin versus război. Opoziția a fost prezentată ca vrând să intre într-un război, care nu e războiul nostru, al ungurilor.
Viktor Orban a spus clar, într-un interviu televizat, că este un război al slavilor, ceva între slavi, iar pentru unguri este total indiferent dacă Ucriana mai este, nu este. Ungaria trebuie să stea în Europa Centrală și să facă afaceri cu Rusia, ca de obicei. Asta este poziția oficială și impresia mea, nu numai a mea, e că o parte considerabilă a electoratului maghiar a rezonat bine cu această poziție, a avut o reacție pozitivă la această abordare foarte cinică, minimală a războiului lui Putin împotriva Ucrainei.
Stefano Bottoni, istoric italian care predă istoria Europei de Est la Universitatea din Florența, în interviul pentru Spotmedia.ro. Bottoni este autorul volumului Orbán: Un despota in Europa.
Viktor Orban nu e la primul exces de putere, organizațiile neguvernamentale au criticat menținerea stării de urgență pe toată durata pandemiei. Ce este însă interesant e declinarea narațiunii din ce în ce mai infuzate de Moscova: sancțiunile Occidentului nu lovesc atât economia rusă, cât pe cea europeană.
„Am văzut că războiul şi sancţiunile de la Bruxelles au provocat o mare perturbare economică şi creşteri drastice de preţuri.
Lumea se află în pragul unei crize economice. Ungaria trebuie să stea departe de acest război şi trebuie să protejeze securitatea financiară a familiilor”, a motivat Viktor Orban decizia de a impune o nouă stare de urgență, care să îi permită guvernarea prin decrete.
În vreme ce Moscova transmite că sancțiunile occidentale nici nu o ating, într-o strategie care face parte din războiul informațional, Budapesta îi dă platformă și amplifică efectele negative ale războiului din Ucraina asupra europenilor.
E un lucru pe care analiștii care cunosc Rusia și înțeleg strategiile din războiul hibrid l-au anticipat.
Iată ce spunea Mark Galeotti, specializat în politica și securitatea Rusiei, săptămâna trecută, în interviul acordat Spotmedia.ro:
„Vor apărea alte crize, lumea își va muta privirea. Va fi un dezastru pentru ucraineni, care, deși își vor menține dorința de a rezista, nu se știe câte pierderi își mai pot permite. Au nevoie de sprijin militar constant, în plus economia lor suferă deja foarte mult, PIB-ul va fi redus la jumătate la finalul anului.
Ucrainenii vor avea nevoie de mult ajutor și de acum înainte. Fără a primi acest ajutor, le va fi foarte greu să mai poată continua lupta.
Noi oferim ajutor masiv Ucrainei, dar primele pagini ale ziarelor sunt deja pline de știri despre inflație, prețul carburanților. Întrebarea este cât de departe este punctul în care lumea se va sătura. Asta știind că trimitem echipament militar și alte ajutoare de sute de milioane către Ucraina.
Vorbeam, acum o vreo lună, cu un secretar de stat de la Praga, responsabil de situația refugiaților, și îmi spunea încă de pe atunci că el unul se miră cum de nu a apărut încă fenomenul de respingere a acestora de către societate, dar e clar că va veni și asta.
Mai avem și alegerile parțiale din SUA, din noiembrie, și vom vedea cât de slăbită va ieși administrația curentă.
Sunt multe probleme care cresc acum. Vine criza alimentară, știm deja că sudul planetei, cel puțin, va suferi direct din cauza războiului și al blocadei pe care Rusia a impus-o porturilor ucrainene cheie, precum Odesa. Dar oamenii care vor suferi, ei pe cine vor da vina? Pe ruși sau pe sancțiunile Vestului?
Daca mergeți în Africa subecuatorială și-i întrebați pe oamenii de acolo de ce cred ei că au crescut atât de mult prețurile la alimente, vă vor spune că e vina Occidentului.
Nu vreau să spun că toate lucrurile arată bine pentru Putin. Prin septembrie, Rusia va fi lovită puternic de criza economică, până la toamnă, cred că se mai pot descurca să o amâne. Atunci va lovi cel mai rău.
Va fi practic situația în care soarta războiului va depinde de care parte pierde cel mai mult, nu de care parte câștigă”.
Dacă pandemia a fost o criză care a făcut loc mai degrabă unei întăriri a liberalimului, pentru că a fost o criză egal împărtășită, iar legitimitatea statului a contat, războiul din Ucraina ar putea întări tocmai liderii autoritari, iliberali, pentru care crizele alimentate artificial (măcar parțial) sunt adevărate trambuline.
Vladimir Putin a creat un cutremur geopolitic
Profesorul Ofer Fridman, care predă studii de război, la King’s College din Londra (are studii de istorie militară și securitate în Ierusalim și de contra-terorism, la Centrul Interdisciplinar Herzliya. Semnează studii complexe despre strategii militare, cultura militară rusă, războiul hibrid. Este autorul volumului Russian "Hybrid Warfare": Resurgence and Politicization), atrăgea atenția din primele săptămâni ale agresiunii ruse că, după ce șocul inițial va trece, cutremurul geopolitic creat de Rusia va însemna și că, parțial, Vladimir Putin a câștigat una dintre bătălii, care nu se poartă pe front.
Iată ce spunea Ofer Fridman, într-un interviu acordat SpotMedia.ro:
"Nu ne vom mai întoarce niciodată la viața de dinainte. Putin a creat un cutremur geopolitic, iar noi acum suntem prea preocupați de ce se întâmplă astăzi în Ucraina ca să mai înțelegem scara și magnitudinea acestui cutremur geopolitic declanșat odată cu războiul.
Sunt consecințe și precedente care au fost deja create peste tot, în Germania, înăuntrul Uniunii Europene, chiar și în Elveția. Nu mai este vorba doar de victimele civile din Ucraina, care, e adevărat, sunt o tragedie.
Ucraina și Rusia produceau împreună 40-50% din necesarul de cereale și de ulei pentru a hrăni Africa. Cine mai hrănește acum Africa? În acest moment e iarnă, ne bazăm pe recoltele din anul trecut, pe depozite, dar vine deja sezonul de însămânțare, ori dacă în Ucraina nu se mai cultivă nimic, nici nu va mai fi vreo recoltă.
Nu e vorba doar despre petrol și gaze. De pildă, îngrășămintele: 25% din necesarul Europei venea din Rusia și tocmai am oprit complet exporturile rusești. Cum mai cultivăm plantele în Europa?
Ce vom face cu prețurile la aluminiu, aur, titanium sau alte materii prime care depindeau de exporturile rusești?
Uniunea Europeană are suficiente rezerve în economiile țărilor membre pentru a încerca să atenueze undele de șoc, dar acesta nu este deloc cazul Africii sau Orientului Mijlociu, sau al țărilor din Asia sau din America Latină.
Acolo unde hrana începe să lipsească vor apărea focare de instabilitate politică și vor fi mai multe conflicte și războaie, care vor amenința și mai mult rețelele de aprovizionare globală și așa mai departe. Nu e vorba doar despre transporturi, ci de crearea de materii prime. Așa cum în Africa, deși există zăcăminte bogate, din cauza instabilității politice, nu se poate realiza distribuția lor.
Există așadar un cutremur geopolitic. În timp ce noi suntem acum preocupați de bombele care cad în Ucraina, ceea ce este normal, acolo este o catastrofă umanitară care trebuie oprită cât de repede posibil, acest cutremur geopolitic se răspândește în lume".
În pofida pierderilor de pe teren, unde Rusia nu a reușit să demonstreze vreo forță militară aparte, dar a folosit teroarea asupra civililor și a recurs la genocid, violuri și execuții, Moscova își ia partea de câștig din războiul din afara frontului.
Nu este prima narațiune a Moscovei pe care Viktor Orban o preia. Teza minorităților oprimate de Ucraina a fost una alimentată de Kremlin între 2014, invazia din Crimeea, și 2022, când trupele ruse au atacat Ucraina.
De altfel, minoritatea este unul dintre instrumentele geopolitice folosite de regimul Putin într-un plan strategic de refacere a ceea ce Agnia Grigas, expert Atlantic Council în domeniul energiei și riscurilor geopolitice din fostul spațiu sovietic, numește reimperializarea Rusiei.
Minoritarii ruși sunt "compatrioți", un concept esențial al regimului Putin, prin care acesta creează conflicte înghețate (Oseția de Sud, Abhazia, Transnistria), republici separatiste (Donețk, Lugansk)și anexează teritorii (Crimeea).
Fără rebeliunea lui Viktor Orban în interiorul Uniunii Europene - și aici trebuie spus că UE nu are pârghii directe de sancțiune -, lui Vladimir Putin i-ar fi mai greu să prezinte războiul ca pe unul pierdut de cetățenii europeni, pentru care prețul alimentelor va fi un șoc. De fapt, va fi cel mai mic preț pe care îl putem plăti pentru a scăpa Europa de un stat criminal, care ne șantajează pe toți cu amenințarea nucleară.