Premierul Ilie Bolojan a fost criticat, vineri, de unii politicieni și comentatori pentru faptul că a rămas în sală în timpul intonării Imnului secuiesc, la începutul Congresului UDMR desfășurat vineri, în Cluj, în timp ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, a părăsit sala.
În deschiderea congresului au fost intonate succesiv imnul României, imnul Ungariei și Imnul Ținutului Secuiesc. La scurt timp după ce a început intonarea Imnului secuiesc, Sorin Grindeanu a părăsit sala, după ce i-a spus ceva la ureche premierului. Ilie Bolojan a rămas, alături de liderul UDMR, Kelemen Hunor, și premierul ungar, Viktor Orban.
După incident, premierul Ilie Bolojan a explicat de ce a ales să rămână până la finalul momentului ceremonial:
„Atunci când sunt oaspete, respect gazdele. Organizatorii au propriile melodii de suflet, propriile tradiții. Ca români, avem cântece identitare, „Treceți batalioane române Carpații” și „Marșul lui Iancu”.
Important este să ne respectăm. Lupta noastră, români și maghiari împreună, nu e a cântecelor, este una comună și grea, cu realități care ne apasă deopotrivă și pe care, numai uniți, sunt convins că o vom câștiga”, a declarat premierul, într-o declarație pentru Antena 3 CNN.
Kelemen Hunor, despre gestul lui Sorin Grindeanu: „Poate nu știa versurile”
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a evitat să îl critice pe liderul social-democrat pentru că a părăsit sala când era intonat Imnul Secuiesc.
„Eu n-am văzut dacă a ieșit sau n-a ieșit. Am auzit și eu, mi-au arătat în presă. N-am discutat cu domnul Grindeanu, dar, mai în glumă, vreau să răspund: poate nu cunoștea versurile imnului secuiesc. Dacă vorbesc serios, nu știu de ce a ieșit. O să-l întreb când ne vedem”, a spus liderul UDMR.
Congresul UDMR a avut loc în prezența mai multor lideri politici români și maghiari, inclusiv a premierului Ungariei, Viktor Orban. Evenimentul a avut ca scop alegerea noii conduceri a formațiunii și stabilirea direcțiilor politice pentru următoarea perioadă.
Ce este Imnul Secuiesc și de ce este controversat
Imnul secuilor, intitulat „Székely himnusz” („Imnul secuiesc”), a fost compus în anii 1920, pe versurile poetului György Csanády și muzica lui Kálmán Mihalik, devenind în timp un simbol identitar al comunității secuiești din Transilvania.
Cântecul evocă legătura istorică a secuilor cu Transilvania și Ungaria, dar și dorința de păstrare a identității culturale.
Deși nu are statut oficial, imnul este cântat frecvent la evenimente culturale, sportive, politice ale comunității maghiare din România, fiind privit de unii drept o manifestare culturală legitimă, iar de alții drept un gest cu potențial politic.
Incidentul de la congresul UDMR a generat dezbateri în mediul politic și public, fiind interpretat diferit: unii au văzut în plecarea lui Grindeanu un gest de protest simbolic, în timp ce alții au apreciat atitudinea premierului ca una de diplomație și respect instituțional.