Un sondaj realizat de INSCOP la începutul lunii septembrie ilustrează că aproape două treimi dintre români consideră că este mai important ca partidele să ajungă cât mai repede la un acord pentru formarea unui guvern cu puteri depline.
Barometrul INSCOP, realizat în perioada 1-7 septembrie 2026, arată că 63,9% dintre respondenți consideră că este mai important ca partidele să ajungă cât mai repede la un acord pentru formarea unui guvern cu puteri depline, chiar dacă fiecare trebuie să facă unele compromisuri.
Pe de altă parte, 26,8% sunt de părere că este mai important ca partidele să nu facă compromisuri importante, chiar dacă demersurile pentru formarea unui nou Executiv ar dura mai mult timp.
Datele aceluiași barometru INSCOP arată că 52% (32,4% foarte negative și 19,6% destul de negative) dintre respondenți sunt de părere că prelungirea situației de interimat guvernamental va avea consecințe negative pentru țară.
Pe de altă parte, 14% cred că ar exista consecințe pozitive asupra țării (8,8% destul de pozitive și 5,2% foarte pozitive).
„Românii transmit o cerere clară de funcționalitate politică și reducere a incertitudinii. Compromisul între partide devine o cerință puternică atunci când alternativa este prelungirea blocajului, ceea ce indică o preferință pentru pragmatism în raport cu rigiditatea politică. (…)
Prelungirea excesivă a interimatului Guvernului este percepută clar ca o sursă de vulnerabilitate decât ca o simplă perioadă de tranziție.
În percepția publică, timpul politic pierdut începe să coste, afectând serios și susținerea electorală pentru partidele politice implicate în negocieri și blocaje care fie stagnează, fie pierd ceea ce câștigaseră la începutul crizei. (…) Dincolo de diferențele dintre segmente, apare un numitor comun transversal pe segmentele votanților principalelor partide: preferința pentru deblocarea rapidă a situației politice, ceea ce sugerează că această temă este mai degrabă una de funcționare a statului decât de identitate partizană”, a afirmat Remus Ștefureac, director INSCOP.
Sondajul a fost realizat în perioada 1-7 septembrie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative, cu vârsta de 18 ani și peste. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), iar eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Ce vrea România de la Trump (și cât costă)
Sistemul de pensii nu va intra în colaps, dar vom avea un șoc major în jurul anului 2030. Avertismentul lui Ionuț Dumitru
Trei moduri în care războiul cu Iranul a schimbat economia globală
Dublu record național la triatlon: Noelle Dărăbanț și Zsombor Deak au rescris istoria la Podersdorf
