Sâmbătă am vizitat expoziția „Țara din care venim. Primii 35 de ani”, organizată de ARCEN, la casa Mița Biciclista din București. Evenimentul reprezintă o călătorie sugestivă prin cele trei decenii și jumătate care au trecut de la căderea comunismului, o călătorie plină de amintiri, emoții și personalități, care m-a făcut să mă simt bătrân și împovărat.
Pentru mine, cuvintele curatorului Edmond Niculușcă au fost precum lovituri de tun, unele care-mi aminteau de emoții, clipe de curaj, de teamă, zile întunecate și fericite – un carusel amețitor printr-o istorie recentă la care am fost martor direct.
Nu m-au strivit imaginile, exponatele, desenele lui Dan Perjovschi, clipurile video și afișele, care reconstruiau pentru generația tânără o lume apusă, ci cuvintele.
Cuvintele îmi produceau o emoție greu de stăpânit, mă aruncau în timp prin labirintul de evenimente pe care le-am consemnat și relatat, ca și cum a fost o coborâre într-un infern în urma căreia, totuși, am supraviețuit.
Și din expoziția pe care o recomand, dar și din evenimentele explozive care se derulează în aceste zile, am înțeles din nou că parcursul european al României a fost determinat de o mână de oameni care din decembrie 1989 și până azi au spus, zi de zi, nu comunismului și dictaturii.
O figură emblematică
Pe lângă acest nucleu, probabil de un milion - două de oameni la nivelul anului 1990, care a tot crescut, trecând de jumătate din populație, și a crezut că locul țării e printre democrațiile occidentale, a fost și un dram de noroc, de exemplu, prăbușirea Uniunii Sovietice din 1991, dar și alte situații favorabile.
Câțiva oameni politici au contribuit masiv la democratizarea României, ei apărând în câteva situații de criză majoră când între manifestațiile de stradă și sistemul de putere nu mai exista nicio punte. Corneliu Coposu este o figură emblematică a procesului de reconstruire a democrației din țara noastră.
Nu poate exista o politică veritabilă fără consecvență și moralitate.
Corneliu Coposu, om politic, 1914-1995
Amintiți-vă că în 1990 în România a fost război civil, minerii devenind un instrument de represiune și distrugere a opoziției politice de către Ion Iliescu.
După 35 de ani, ne aflăm din nou la răscruce. Mergând pe culoarele expoziției mă gândeam dacă mai rezist să trec printr-o nouă perioadă explozivă, dacă mai am energia să înțeleg, să scriu și să explic ce se întâmplă.
De asemenea, mă gândeam la generația tânără, născută după 2000, care astăzi dă primul mare examen de maturitate și responsabilitate.
Va fi împinsă din nou România sub aripa toxică a Rusiei, așa cum încearcă să facă din nou, cum au făcut de atâtea ori, o mână de trădători, finanțați de Kremlin să arunce țara într-o fundătură doar din lăcomie, frustrare și iresponsabilitate?
Rusia n-a plecat niciodată din România
Călin Georgescu este vârful icebergului lansat să scufunde României - un agent de influență al Kremlinului, crescut și protejat de oamenii FSB, de tentaculele unei securități care se întind până în zilele nostre și acționează la ordinul Moscovei, fiind împins să ajungă președintele României.
Scopul e unul singur, acela de a provoca haos politic, social și economic într-o țară NATO, susținătoare a Moldovei, aflată în vecinătatea Ucrainei, o țară independentă invadată de Rusia.
Călin Georgescu e un candidat „conservă”, trimis în prima linie din cauza disperării unui imperiu pe cale să se prăbușească.
Nimeni zdravăn la cap nu sacrifică o rețea cu influență în România de peste jumătate de secol dacă la mijloc nu există o formă de disperare, o rețea formată din oameni politici, oameni de afaceri, scriitori, jurnaliști, foști militari și agenți ai serviciilor de informații.
Rusia n-a plecat niciodată din România.
Votul de azi reprezintă o alegere între crearea unei situații explozive în țară sau continuitate democratică.
Păpușarii aflați în spatele lui Călin Georgescu sunt conștienți că peste jumătate dintre alegători sunt pro Uniunea Europeană și pro NATO. Ei știu foarte bine că ajungerea lui Georgescu la Palatul Cotroceni ar însemna o lovitură dramatică dată României care ar provoca o uriașă revoltă populară. Știu că oamenii vor ieși masiv în stradă și știu și faptul că riscă enorm, mergând pe un asemenea drum, dar banii au fost plătiți, iar cei care au făcut-o au venit și cer rezultate. Scopul păpușarilor e instalarea haosului.
Un drum scurt până la dictatură
Printr-o campanie de propagandă care a costat zeci de milioane de dolari, au reușit să creeze un curent de opinie, pe rețelele sociale, favorabil lui Călin Georgescu, un imitator al lui Putin și un susținător al imperialismului rusesc.
Sunt multe întrebări de pus instituțiilor din România și oamenilor politici despre cum s-a ajuns aici. Cum a reușit un candidat necunoscut în urmă cu trei săptămâni să obțină peste două milioane de voturi? Dar acum nu mai e timp de dezbateri, ci e nevoie de implicare, de un vot zdrobitor pentru a arăta încă o dată că drumul României e fără întoarcere spre democrație, spre libertate, spre Europa.
Criza politică provocată de agenții Kremlinului în România arată, încă o dată, cât de aproape suntem de dictatură și sclavie. Și câte eforturi trebuie făcute, zi după zi, pentru a păstra libertatea.
Votează astăzi pentru România și pentru Europa, nu intra în capcana Rusiei, o dictatură muribundă care vrea să ne distrugă odată cu prăbușirea ei.