- Nouă persoane au murit ca urmare a violențelor din 6 ianuarie 2021.
- 68% dintre votanții republicani susțin și acum că alegerile au fost aranjate în favoarea lui Joe Biden, candidatul democrat.
- Comisia de anchetă a audiat 300 de martori, a trimis 50 de citații și are 35.000 de pagini de transcriere a documentelor audio-video.
Era în prima linie. După 14 ani de serviciu militar și participarea în două războaie, femeia de 35 de ani avea încredere în forțele sale.
Cei doi bărbați de lângă ea loveau geamurile securizate. Când acestea au cedat, a început să strige: “Go! Go!”, iar apoi, conform anchetei și înregistrărilor video, s-a urcat pe rama ușii unde fusese geamul, încercând să intre în clădire.
Un ofițer, angajat al Capitoliului, și-a folosit arma din dotare și a tras. Femeia s-a prăbușit, sângerând abundent.
Ashli Babbitt, din San Diego, venise pregătită să atace Capitoliul, clădirea parlamentului american.
Membră a grupării QAnon și o frenetică susținătoare a lui Donald Trump, era convinsă că alegerile fuseseră furate, iar ea se alăturase celor 30.000 de manifestanți pentru a-i opri pe membrii Congresului să certifice rezultatele alegerilor câștigate de Joe Biden, candidatul Partidului Democrat.
Ca urmare a evenimentelor din 6 ianuarie, au murit nouă persoane. În afară de Ashli Babbit, alți trei protestatari au decedat, doi de stop cardiac, iar unul din cauza unei supradoze accidentale de metamfetamină.
În ziua protestului, un ofițer de poliție și-a pierdut viața în urma unui infarct provocat de presiunea mulțimii și alte răni, iar alți patru ofițeri s-au sinucis în zilele ce au urmat evenimentului.
Republicanii cred și acum că Trump a câștigat alegerile
A trecut un an de la evenimentele care au șocat întreaga lume, cel mai violent atac, provocat și susținut de un președinte în funcție, asupra instituțiilor democratice din SUA.
Cu toate că majoritatea americanilor e convinsă că alegerile au fost corecte, 68% dintre votanții republicani susțin încă faptul că acestea au fost falsificate în favoarea lui Joe Biden.
Donald Trump a fost primul candidat la președinția SUA după cel de-Al Doilea Război Mondial care nu și-a recunoscut înfrângerea.
În data de 7 noiembrie, la ora 11.24 ziua, CNN a anunțat, conform datelor strânse în urma exit-poll-urilor, dar și a numărătorii parțiale, că Joe Biden a câștigat alegerile.
La scurt timp, într-un interval de câteva minute, toate marile rețele de televiziune, inclusiv Fox News, care aveau propriile exit-poll-uri, au anunțat același lucru, conform unei monitorizări realizate de cotidianul “LA Times”.
După patru zile dificile, în care au existat procese, contestații, iar în unele secții s-au renumărat voturile, rezultatele publicate de fiecare stat au arătat că Joe Biden era noul președinte.
Acesta câștigase 306 voturi electorale, având nevoie de un minim de 290.
În SUA, fiecare stat are un număr de voturi electorale, mai mare sau mai mic, principalul criteriu de alocare a acestora fiind populația.
Candidatul care obține cele mai multe voturi în statul respectiv își trece în cont toate voturile electorale ale acestuia.
Un președinte care nu-și recunoaște înfrângerea
Donald Trump, președintele în funcție la acea dată, a refuzat să-și recunoască înfrângerea și să țină tradiționalul discurs de acceptare a rezultatelor (concession speech).
Mai mult, a contestat votul, a pus presiune pe șefi ai birourilor electorale din state ca Arizona, Georgia, Penssylvania, și a creat o celulă de criză la Casa Albă cu scopul de a rămâne la putere.
În zeci de mesaje postate pe Twitter, Donald Trump și-a îndemnat milioanele de susținători să-l sprijine pentru că alegerile au fost trucate.
Confruntarea din 6 ianuarie a fost apogeul unei luni de tensiuni și confruntări pe plan local, de organizare a grupărilor extremiste care așteptau semnalul lui Trump pentru a bloca validarea rezultatelor alegerilor.
Ședința solemnă prezidată de vicepreședintele Mike Pence, ce trebuia să fie o formalitate prin care rezultatele căpătau putere de lege, s-a transformat într-un coșmar.
“Deci vom merge pe Bulevardul Pennsylvania. Îmi place Bulevardul Pennsylvania. Ne vom îndrepta spre Capitoliu, unde ne vom strădui și vom oferi. Democrații sunt fără speranță – nu votează niciodată pentru nimic. Nici măcar un vot. Dar ne vom strădui să le oferim republicanilor noștri, celor slabi, pentru că cei puternici nu au nevoie de ajutorul nostru. Vom încerca să le oferim genul de mândrie și îndrăzneală de care au nevoie pentru a ne lua țara înapoi”, a declamat Donald Trump de la tribună, iar miile de susținători l-au ascultat.
O comisie de anchetă cu doi republicani
La puțin timp după atacul asupra Capitoliului, la nivelul Congresului american s-a pus problema lansării unei comisii de anchetă care să cerceteze, să strângă probe și să realizeze un raport despre evenimentele de atunci.
Viața multor aleși a fost în pericol, fiind apărați cu arma în mână de ofițeri de poliție și alți agenți de securitate.
La scurt timp, au apărut discuții între republicani și democrați pe marginea acestei comisii de anchetă.
În Senat, unde majoritatea democrată e asigurată doar cu votul vicepreședintelui SUA Kamala Harris, nu a existat sprijin politic, republicanii fiind controlați de Trump care, informal, e încă liderul partidului.
În Camera Reprezentanților, acolo unde democrații au o majoritate liniștitoare, s-a înființat o comisie bi-partizană, din cei 9 membri, 2 fiind republicani. E vorba de Liz Cheney, fiica fostului vicepreședinte al SUA Dick Cheney, o voce critică la adresa lui Trump, și Adam Kizinger, din statul Illinois.
Comisia funcționează de șase luni și în această perioadă au fost audiați 300 de martori, au fost emise peste 50 de citații pentru începerea urmăririi penale, au fost strânse 35.000 de pagini de transcrieri ale documentelor audio-video și s-a decis verificarea a sute de informații anonime primite telefonic, se arată într-un articol publicat de Washington Post.
Cinci echipe în căutarea dovezilor și a vinovaților
Comisia, pentru a-și eficientiza activitatea, a format cinci echipe de anchetă:
- Prima se ocupă de deslușirea acțiunilor desfășurate de poliție, forțele de ordine și agențiile de securitate în acea zi;
- A doua se ocupă de finanțarea mișcării de protest. Cine au fost sponsorii extremiștilor și câți bani s-au investit;
- A treia echipă investighează întreaga activitate online a grupurilor extremiste care au participat la asalt;
- A patra echipă cercetează presiunile politice făcute asupra reprezentanților comisiilor electorale din diverse state;
- A cincea echipă anchetează organizarea mitingului și declanșarea violențelor din ziua de 6 ianuarie 2021;
Raportul final are toate șansele să fie o descriere amănunțită, susținută de probe a evenimentelor din acea zi.
Deși republicanii acuză că ancheta e politizată, a fost singura formulă găsită pentru a face lumină în tenebrele violențelor din 6 ianuarie.