Pe lângă alegerile prezidențiale din Statele Unite, sunt scrutine în câteva țări est-europene care ar putea provoca efecte importante nu doar pe plan intern, ci și pe continent.
În patru țări est-europene sunt programate alegeri până la sfârșitul anului, iar acestea pot afecta peisajul geopolitic local și european, inclusiv viitorul Ucrainei. Importanța scrutinelor din aceste țări este confirmată și de depistarea unor elemente pro-ruse care încearcă să influențeze campaniile electorale și rezultatele votului în aceste țări.
Deși numai două dintre aceste țări – România și Republica Moldova – sunt vecine cu Ucraina, alegerile din Bulgaria și Georgia pot avea, de asemenea, un impact direct asupra țării invadate de Rusia, notează Kyiv Post.
Iată, în ordine cronologică, țările din estul Europei în care vor avea loc alegeri până la sfârșitul acestui an:
Republica Moldova
Alegerile și referendumul pentru aderarea țării la UE vor avea loc la 30 octombrie. Președintele pro-european Maia Sandu dorește să obțină un al doilea mandat. Rivalul său, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, promovează o agendă neutră și este susținut de Partidul Socialiștilor, formațiune tradițional pro-rusă.
Chișinăul a precizat în ianuarie că Moscova încearcă să destabilizeze țara prin regiunea Transnistria, susținută de separatiști pro-ruși. Moldova a mai acuzat Moscova că se amestecă în alegeri mituind alegători.
Regiunea separatistă a Transnistriei, învecinată cu regiunea ucraineană Odesa, reprezintă, totuși, o preocupare pentru Kiev, cu 1.500 de soldați ruși staționați acolo, care ar putea amenința Ucraina în cazul unei victorii pro-ruse la alegeri.
În ziua alegerilor prezidențiale, moldovenii vor vota și la un referendum privind aderarea țării la UE. Blocul european a început discuțiile de aderare cu Ucraina și Moldova în iunie.
Conform unui sondaj CBS-AXA citat de Reuters, Maia Sandu va câștiga, probabil, un al doilea mandat, 63% dintre localnici susținând aderarea țării la UE.
În cazul în care niciunul dintre candidați nu va obține 50% din voturi, va fi organizat un al doilea tur pe 3 noiembrie.
Georgia
Alegerile parlamentare în această țară sunt programate să se desfășoare pe 26 octombrie.
Scrutinul marchează primul eveniment politic major după ce autoritățile de la Tbilisi au adoptat controversata "lege a influenței străine", propusă de partidul de guvernământ Visul Georgian și conturată pe baza legislației similare din Rusia.
Legea a dus la impunerea de sancțiuni occidentale și la suspendarea procesului de aderare a Georgiei la UE.
Liderii Opoziției au criticat atitudinea pro-rusă a Puterii, în ciuda invadării țării de către Moscova în 2008. Absența sancțiunilor georgiene împotriva Moscovei în urma invadării Ucrainei a permis pătrunderea în Georgia a unui aflux de cetățeni și de capital din Rusia. Iar unii dintre aceștia au folosit Georgia pentru a ocoli sancțiunile occidentale la adresa Rusiei.
Potrivit Foreign Policy Research Institute, o organizație americană, alegerile viitoare sunt "mai puțin previzibile" decât cele anterioare. O victorie a Visului Georgian ar declanșa probabil proteste de amploare și o deteriorare suplimentară a relațiilor cu Occidentul.
În schimb, o victorie a Opoziției, pe care organizația citată o consideră puțin probabilă, dar posibilă, ar putea readuce Georgia pe calea negocierilor de aderare la UE și NATO, dar ar avea și repercusiuni asupra relației cu Moscova, având în vedere legăturile economice cu Rusia, promovate de partidul de guvernământ.
Victoria Opoziției ar simboliza un triumf împotriva influenței Rusiei în alte state post-sovietice. Opoziția pro-occidentală ar reduce, probabil, comerțul și transferul de materiale către Rusia, degradând și mai mult capacitatea Moscovei de a-și finanța războiul în Ucraina.
Bulgaria
Alegerile parlamentare vor avea loc pe 27 octombrie. Va fi al șaptelea scrutin în patru ani după ce o altă încercare de a forma un guvern a eșuat.
"Cu toate acestea, într-o serie de șase alegeri anticipate, doar două au generat un guvern ales și ambele s-au prăbușit după ce politicienii orientați spre reformă au încercat să pună capăt dependenței de energie și securitate a țării de Rusia", conform Euronews.
Oboseala alegătorilor din cauza perpetuării impasului politic din această țară a dus la scăderea prezenței la vot, campaniile electorale fiind în continuare afectate de acuzații de propagandă politică și ingerințe. Președintele bulgar Rumen Radev a susținut săptămâna trecută că unele partide au cumpărat voturi, el acuzând totodată autoritățile de aplicare selectivă. Au existat și relatări despre legătura dintre corupție și elementele de influență rusă.
Ca membră NATO, Bulgaria a sprijinit în mare măsură Ucraina și a furnizat arme Kievului. De asemenea, Sofia are o poziție unică, fiind unul dintre puținii membri NATO care au continuat producția de muniții standard sovietice utilizate în Ucraina. Cu toate acestea, eforturile Bulgariei au fost afectate de presupusa interferență a Rusiei – inclusiv de acte de sabotaj asupra Emco, un producător bulgar care produce muniții sovietice - coordonate probabil de serviciile secrete ruse.
Deși e puțin probabil ca rezultatele alegerilor să influențeze sprijinul Bulgariei pentru Ucraina, proliferarea elementelor pro-ruse poate încă, teoretic, să submineze ajutorul acestei țări pentru Ucraina, prin sabotaje sau dezinformare.
România
Alegerile prezidențiale vor avea loc la 24 noiembrie, iar cele parlamentare la 1 decembrie,
"România este, de asemenea, stat membru NATO și un jucător cheie în apărarea flancului estic al NATO, țara construind în prezent cea mai mare bază militară NATO din Europa. De asemenea, găzduiește antrenamentele pe F-16 pentru piloții ucraineni", notează Kyiv Post.
În politica românească există și elemente de extremă dreaptă cu o poziție pro-rusă, precum SOS România, un mic partid de opoziție ultranaționalist și eurosceptic, menționează publicația citată, amintind și excluderea de către Curtea Constituțională a Dianei Șoșoacă din cursa prezidențială, decizie care a stârnit controverse.
"Deși actuala administrație a susținut Ucraina, actualul președinte pro-occidental Klaus Iohannis este obligat să se retragă după actualul său mandat – și odată cu sentimentul anti-ucrainean tot mai mare de la începutul acestui an cu privire la disputele agricole, este posibil ca sprijinul țării să scadă în cazul în care elementele din aripa de extremă dreaptă câștigă tracțiune la alegerile viitoare", scrie Kyiv Post.