Menit să ofere acces la Internet în regiuni izolate, serviciul Starlink al lui Elon Musk a devenit esențial în zone de criză și de război. Cazul Ucrainei arată și riscurile pe care le implică dependența de această rețea.
Fie că este vorba despre deșerturile neprimitoare ale Saharei, de adâncul pădurii tropicale amazoniene, de întinderile vaste ale Oceanului Pacific sau de calota de gheață a Arcticii, în multe regiuni ale lumii omul modern se confruntă cu o mare problemă: lipsa accesului la Internet.
Inițial, miliardarul american din domeniul tehnologiei, Elon Musk, a dezvoltat Starlink tocmai pentru a rezolva această problemă: să aducă Internet de mare viteză la nivel mondial în regiuni unde acest lucru nu este posibil prin metode convenționale, adică prin cabluri sau fibră optică, ori unde costurile sunt atât de ridicate încât investiția nu se justifică.
În Ucraina sau în Iran, domeniul de utilizare al Starlink s-a extins însă mult dincolo de scopul inițial. Serviciul este folosit pentru comunicații în zone afectate de catastrofe, dar și de armate sau mișcări de protest, mai ales acolo unde infrastructura clasică de internet a fost distrusă de război sau dezactivată de regimuri autoritare.
Există însă și o latură problematică. În Ucraina, de exemplu, armata a devenit puternic dependentă de sistemul de sateliți al lui Elon Musk. Acest lucru este evident mai ales acum, când conexiunea este afectată de factori externi.
Cum funcționează Starlink?
Starlink, operat de compania aerospațială americană SpaceX, este un sistem de internet prin satelit format din aproape 10.000 de sateliți de mici dimensiuni care înconjoară Pământul. Aceștia își transmit reciproc datele prin conexiuni laser și nu depind permanent de o legătură directă cu stațiile terestre care conectează rețeaua la internetul convențional.
Spre deosebire de alți sateliți de Internet, aflați la aproximativ 36.000 de kilometri altitudine, sateliții Starlink orbitează la circa 550 de kilometri deasupra Pământului. Astfel, semnalele de Internet sunt transmise mult mai rapid, iar întârzierile sunt suficient de mici pentru a permite și aplicații care necesită volume mari de date.
Utilizatorii au nevoie doar de un terminal de recepție cu o antenă controlată electronic, care se orientează automat către sateliții aflați în trecere. Terminalul transmite apoi semnalul către un router local, care distribuie conexiunea la internet.
Unde a fost folosit Starlink?
Ucraina: De la începutul invaziei ruse la scară largă din februarie 2022, Starlink a devenit unul dintre cele mai importante instrumente de comunicație din zona de război. Militarii îl folosesc pentru coordonarea unităților, operarea dronelor și controlul sistemelor terestre fără echipaj.
În sectorul civil, sistemul este utilizat de spitale, servicii de urgență, furnizori de energie și căile ferate ucrainene.
În Ucraina se vede cel mai clar cât de mult depinde capacitatea militară a țării de Starlink. În această săptămână, unități ale armatei ucrainene au raportat probleme la transmiterea datelor, care ar fi afectat semnificativ controlul dronelor de luptă, de interceptare și de recunoaștere.
Fondatorul SpaceX, Elon Musk, a declarat că eventualele limitări privind viteza și utilizarea Starlink sunt stabilite de armata SUA și, în ultimă instanță, de președintele american. Cine a decis concret restricțiile, rămâne neclar.
Iran: La începutul anului 2026, în Iran au izbucnit proteste naționale la adresa regimului de la Teheran, care a răspuns inclusiv prin întreruperea accesului la Internet.
Potrivit relatărilor, mii de terminale Starlink au fost introduse ilegal în țară și revândute pe piața neagră. Acest lucru le-a permis protestatarilor să continue coordonarea manifestațiilor în ciuda cenzurii impuse de stat.
Autoritățile iraniene combat agresiv serviciul și utilizatorii săi. Mohammad Amin Aghamiri, secretarul Consiliului Suprem pentru Spațiul Cibernetic, a descris Starlink drept o „armă de război” ostilă și a afirmat că regimul dispune de metode pentru a întrerupe conexiunile prin satelit.
Starlink este interzis oficial în Iran. Cei care îl folosesc riscă pedepse cu închisoarea între șase luni și doi ani. În combinație cu acuzații privind amenințarea securității naționale sau spionaj, sancțiunile pot ajunge chiar până la pedeapsa cu moartea.
Sudan: În războiul civil din Sudan, Starlink este utilizat în principal de Rapid Support Forces (RSF), gruparea paramilitară care luptă împotriva armatei sudaneze.
Sute de terminale au fost introduse ilegal în țară prin Emiratele Arabe Unite, iar în Sudan s-a dezvoltat între timp o veritabilă piață neagră pentru aceste dispozitive. RSF le folosește pentru comunicații și coordonarea milițiilor, în timp ce armata sudaneză încearcă să blocheze importul și utilizarea lor.
Venezuela: Și în Venezuela, Starlink a fost folosit pentru a ocoli restricțiile informaționale și pentru a asigura accesul la internet liber.
Mult timp, serviciul a fost disponibil doar neoficial, prin intermediul comercianților locali. După intervenția americană din ianuarie 2026, în urma căreia fostul președinte Nicolás Maduro a fost capturat, Elon Musk a oferit temporar acces gratuit la Internet cetățenilor venezueleni.
Gaza: Din iulie 2024, Starlink este utilizat în scopuri umanitare în Fâșia Gaza, devastată de război.
Organizații de ajutor și un spital de campanie îl folosesc pentru servicii de telemedicină și coordonare logistică. Accesul larg pentru populația civilă rămâne însă limitat, inclusiv din cauza dubiilor privind problemele de securitate, exprimate de partea israeliană.
Ce critici există la adresa Starlink?
În multe zone de conflict, Starlink este singura sursă de Internet disponibilă. Acest lucru îi conferă lui Elon Musk o influență uriașă. Uneori, comunicațiile unor armate întregi sau ale organizațiilor umanitare depind de compania sa SpaceX.
În trecut, Musk a refuzat activarea serviciului pentru o operațiune ucraineană în apropierea Crimeii. La rândul său, președintele american Donald Trump a amenințat Ucraina cu suspendarea accesului la sateliți pentru a forța concesii în negocieri.
Există și critici din perspectivă ecologică. Sateliții Starlink sunt produși în masă și au o durată de viață de aproximativ cinci ani. În medie, unul sau doi sateliți reintră zilnic în atmosferă și se dezintegrează, iar oxidul de aluminiu rezultat ar putea influența stratul de ozon și contribui la încălzirea globală.
În plus, numărul mare de sateliți reflectă lumina solară, ceea ce face cerul nocturn mai luminos și ar putea afecta atât observațiile astronomice, cât și fauna.
Cine lucrează la alternative?
În ciuda preocupărilor legate de dominația Starlink, în special Europa dezvoltă deja alternative.
Cel mai important concurent privat al SpaceX este în prezent Eutelsat. Totuși, serviciul său OneWeb, cu peste 600 de sateliți, este mult mai mic și se concentrează în principal pe clienți comerciali și aplicații maritime.
Eutelsat participă și la dezvoltarea IRIS², ambițioasa rețea europeană de comunicații prin satelit, concepută pentru a reduce dependența Europei de Starlink. Primele lansări sunt planificate pentru 2029, iar capacitatea operațională completă este așteptată în 2032.
Și în Statele Unite apare concurență pentru Elon Musk. Compania Amazon, fondată de Jeff Bezos, dezvoltă în ritm accelerat serviciul „Amazon Leo”, bazat pe o constelație de peste 3.000 de sateliți aflați pe orbită joasă. Amazon intenționează să ofere serviciul încă din acest an.
Cerul devine astfel tot mai aglomerat, cu atât mai mult cu cât și China lucrează simultan la două sisteme proprii de comunicații prin satelit.
Proiectul de stat „Guowang” este orientat în principal către aplicații naționale și militare și ar urma să includă până la 13.000 de sateliți. În paralel, proiectul „Qianfan”, estimat la aproximativ 12.000 de sateliți, are o orientare comercială și vizează în special piețele emergente și țările în curs de dezvoltare. Primele lansări la scară largă sunt programate tot pentru acest an.
Trump îl demite pe Paolo Zampolli, cel care i-a făcut cunoștință cu Melania și l-a sunat pe Nicușor Dan în direct
Kylian Mbappe atinge o bornă istorică în Liga Campionilor
Luca Niculescu și PSD, despre moștenirea Guvernului Ilie Bolojan: Deficitul a scăzut, dar economia a încetinit
Profesorii au declarat aproape un sfert de miliarde de lei din meditații. Capitala și trei județe adună 48% din sumă
