După Katyn, unde elita militară a Poloniei a fost exterminată de ruși, și după Smolensk, unde președintele polonez Lech Kaczynski și alte 95 de persoane au murit în urma prăbușirii avionului în care se aflau, polonezii nu ar putea să acorde nici cea mai mică circumstanță atenuantă Rusiei.
Sunt două momente traumatice asumate colectiv și care definesc poziționarea fermă a Poloniei împotriva agresiunii din Ucraina.
E însă suficient, pentru ca Uniunea Europeană să întoarcă privirea de la derapajele privind justiția din Polonia și să dea în continuare bani europeni Varșoviei?
Deocamdată, Comisia Europeană a decis să aprobe planul guvernului de la Varşovia pentru cheltuieli în valoare de 35,4 miliarde de euro din fondul de relansare al UE, în vreme ce banii pentru Ungaria rămân blocați, din motive care privesc, de asemenea, încălcarea regulilor statului de drept. Diferența este că Viktor Orban nu se arată interesat de agresiunea rusă în Ucraina, pe care încă din campania electorală a numit-o un război local, între slavi, pe care nu trebuie să-l deconteze la pompă sau la raft ungurii.
De la Budapesta, Viktor Orban apasă pedala lipsei de unitate în UE, una dintre temele predilecte ale propagandei rusești și blochează sistematic sancțiunile la adresa Rusiei. Ultima ispravă: scoatea patriarhului Kirill, cel care a reușit să introducă Biserica Rusă în instituțiile militare și armele nucleare pe agenda preoților, din lista rușilor vizați de sancțiuni. O atitudine care a făcut Polonia să se distanțeze de Budapesta și să spargă astfel grupul de la Vișegrad.
Polonia a avut o atitudine puternică, împotriva agresiunii Rusiei în Ucraina și aici s-a despărțit de Ungaria. Solidaritatea polonezilor față de refugiați, vizitele liderilor politici de la Varșovia la Kiev, toate acestea au fost văzute de la Bruxelles. Cântărește atitudinea anti-Rusia mai mult decât regulile statului de drept, când vine vorba despre banii europeni?
Iată ce spunea președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, într-un interviu pentru spotmedia.ro:
„Este esențial ca toate statele membre să respecte Tratatele pe care le-au semnat când au intrat în Uniunea Europeană. Statul de drept este fundamentul pe care încrederea între statele membre este construită.
Sunt de asemenea impresionată de eforturile făcute de Polonia, de comunitățile ei, de primari și de cetățeni, pentru a găzdui milioane de ucraineni care fug de război. De aceea am cerut mai mult ajutor pentru Polonia și statele cu care se învecinează Ucraina și care primesc refugiați.
Dar una nu o exclude pe cealaltă. Cred că este absolut compatibil să sprijini statul de drept și în același timp să sprijini oamenii care îi găzduiesc pe ucrainenii care fug de război, deschizându-le inimile și casele”.
Europarlamentarul Sophia in ‘t Veld, de la Renew Europe, aripa liberală, grup din care fac parte contestatari ai deciziei lui von der Leyan de a merge înainte cu PNRR-ul pentru Varșovia, este una dintre cele mai puternice voci din Parlamentul European în ceea ce privește respectarea statului de drept în Uniunea Europeană.
„Polonia și Ungaria pun aceleași amenințări democrației și statului de drept în Uniunea Europeană. Asta le-a ținut împreună, chiar dacă există mari diferențe politice între ele. Nu pot comenta asupra înțelegerilor și neînțelegerilor bilaterale.
Singurul lucru asupra căruia mă concentrez e să mă asigur că Guvernul Poloniei este convins că viitorul Poloniei este în cu Europa, nu cu Viktor Orban.
Comisia Europeană trebuie să aducă Polonia înapoi pe calea cea bună. Nu dându-le bani, ci îndrumând Polonia să-și recapete statutul de membru important al UE, care respectă statul de drept și democrația. Atât pentru Europa, cât și pentru Polonia ar fi mai bine așa”, a explicat aceasta, într-un interviu pentru spotmedia.ro.
Anna Donath, europarlamentar maghiar, tot din grupul Renew Europe, spunea pentru spotmedia.ro că politica externă contează în decizia UE de a sancționa Ungaria și de a da o a doua șansă Poloniei, mai ales în contextul agresiunii ruse în Ucraina.
"Comisia Europeană a spus deja că probabil nu va fi lansată nicio procedură împotriva Poloniei. Aceasta arată cum politica externă a Guvernului a pus o țară precum Ungaria într-o situație imposibilă.
Guvernul maghiar este atât de corupt, atât de mulți bani UE au fost deturnați, încât nu se poate face nimic altceva dacă UE dorește să protejeze banii a căror menire era să îmbunătățească viața poporului maghiar", a explicat Donath.
Derapajele Guvernului de dreapta în Polonia
PiS e la putere din 2015 și de atunci a promovat politici care au pus presa și sectorul neguvernamental sub un control sporit al statului, a restricționat drepturile femeilor prin legislația dură anti-avort și, mai mult, a creat o cameră disciplinară autorizată să sancţioneze magistraţii, considerată ilegală de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).
Parlamentul polonez a adoptat în luna mai o lege pentru înlocuirea Camerei Disciplinare cu o nouă entitate, dar CJUE cere garanţii că judecătorii care solicită clarificări din partea CJUE nu vor fi sancţionaţi. De asemenea, Comisia Europeană a cerut revizuirea dosarelor magistraților deja sancționați.
Totuși, aprobarea PNRR-ului nu înseamnă automat că Polonia va primi banii. Întâi trebuie să facă reforme în justiţie, a anunțat, la Varşovia, preşedinta Comisiei Europene, dând asigurări că respectarea regulilor statului de drept rămâne o condiție sine qua non.
Cum poate specula Viktor Orban indulgența UE față de Polonia
La Budapesta, Viktor Orban alimentează constant retorica anti-europeană, odată cu condiționarea fondurilor. De altfel, UE a întârziat foarte mult sancționarea guvernului Viktor Orban, iar acesta din urmă a fost tolerat până la ultimele limite în rândul popularilor europeni, așa că a avut timp să construiască o narațiune convenabilă lui și să-i convingă pe maghiari că Ungaria e pedepsită pentru că nu vrea să plătească costurile unor crize exterioare, cum a fost criza refugiațiolor sirieni sau cum e acum criza ucraineană.
"Blocarea fondurilor este deja o acțiune care cântărește greu, deoarece sistemul promovat de Fidesz este susținut în mare parte prin subvenții de la Uniunea Europeană. Oricum mecanismul asupra statului de drept este acum lansat, problema este că această lansare a fost amânată de către Comisia Europeană timp de luni de zile din motive politice.
Sarcina noastră acum este să convingem alegătorii că Uniunea Europeană nu dorește să ia bani europeni de la poporul maghiar, ci că vrea să oprească deturnarea lor de către Guvern", spune Anna Donath, europarlamentar maghiar, reprezentant al opoziției față de Viktor Orban.
Dacă Uniunea Europeană va dovedi indulgență față de Varșovia în chestiunea justiției, pentru atitudinea exemplară față de Kiev, Viktor Orban va încorpora acest lucru în retorica anti-UE și e lesne de prevăzut că va spune că țara lui e pedepsită pentru că nu a vrut să plătească un preț mai mare la pompă, pentru a salva Ucraina. Dar, așa cum remarcă și Anna Donath, Orban oricum va alimenta retorica anti-UE, pentru a-și consolida un regim tot mai iliberal.