În ultimele două săptămâni am strâns date, am făcut interviuri și am fost în jurul Bucureștiului, realizând, în final, o serie de cinci articole, publicate pe parcursul zilelor trecute, despre fenomenul poluării aerului din regiune.
M-a determinat să plec în această călătorie marșul de protest, primul din județul Ilfov, care a avut loc la sfârșitul lunii martie în comuna Corbeanca.
Ca toată lumea care trăiește, locuiește și muncește în partea de sud a țării, știam de arderile ilegale de la Sintești, de groapa de gunoi de la Vidra, dar și de faptul că, deseori, aerul din București e irespirabil.
După criza majoră de mediu din anul 2018, din timpul mandatului Gabrielei Firea, când revolta cetățenilor din Capitală și din Chiajna a dus la închiderea gropii de gunoi din localitate, dar și la apariția primelor rețele de senzori de măsurare a calității aerului, asociați cu aplicații mobile de monitorizare, am fost convins că nivelul de poluare produs prin arderile ilegale de deșeuri și prin proasta administrare a gunoiului a fost redus.
Pe telefon aveam aplicația Airly, una dintre primele care au apărut, și, din când în când, mă uitam pe rapoartele publicate, observând că situația nu mai părea atât de gravă ca în urmă cu patru-cinci ani. În curând urma să descopăr că mă înșelam.
În opinia mea, după documentarea făcută și discuțiile avute cu specialiști, activiști de mediu, oameni politici și locuitori din zonele afectate, nivelul de poluare din partea de sud a țării reprezintă un atentat grav la adresa sănătății publice, o încălcare gravă a Constituției României, care în articolul 34, aliniatul 2 prevede că: „Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea… sănătății publice”.
CITIȚI toate articolele din seria care descrie ravagiile făcute de arderile ilegale și depozitarea neconformă a gunoaielor din sudul României.
Sabotarea stațiilor de monitorizare
Problema a depășit interesele de partid, corupția primarilor din județul Ilfov, a celor din Ministerul Mediului, ANPM și Garda de Mediu, devenind o amenințare gravă la adresa vieții a milioane de oameni.
Deși avem o rețea națională de stații de monitorizare a calității aerului (RNMCA), care ar trebui să măsoare cinci parametri și să raporteze instantaneu nivelul de poluare, această rețea nu funcționează de cel puțin doi ani, fiind sabotată constant de oameni din Guvern și din instituțiile publice de protejare a mediului, conform declarațiilor pe care le-am obținut.
Personal am fost indus în eroare de aplicația Airly, care, pentru România, folosește datele puse la dispoziție de RNMCA (Rețeaua Națională de Monitorizarea a Calității Aerului), o instituție aflată în subordinea ANPM, Agenția Națională pentru Protecția Mediului.
Datele pe care le raportează RNMCA sunt alterate de multe cauze, principala find aceea că stațiile nu funcționează și, când o fac, nu respectă parametrii tehnici.
Există două aplicații care au propriile rețele de senzori: aerlive.ro, care acoperă Bucureștiul, și uradmonitor.com, care acoperă regiunile Muntenia și Transilvania.
Cele două monitorizează tipurile de particule în suspensie (PM 2,5 și PM 10), dar cei de la uradmonitor.com au început să raporteze date și despre alte tipuri de substanțe toxice din aer, rețeaua fiind în dezvoltare.
Drumul deșeurilor spre rug
Problema stopării arderilor ilegale de deșeuri a devenit tot mai complicată din cauză că e o activitate extrem de profitabilă.
În acest moment, fără o strategie națională și implicarea mai multor instituții de aplicare a legii nu se mai poate rezolva.
Un singur camion intrat în țară, plin cu reziduuri de cabluri aduse din străinătate, cântărește 17 tone, la un preț de 6 euro pentru un kilogram de cupru, se scot în jur de 30.000 de euro, conform estimărilor făcute de Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii de Mediu.
În România intră câteva zeci de camioane cu deșeuri de cabluri în fiecare zi.
Aceasta e doar una din direcțiile afacerilor cu gunoi. Mai e și cea cu carcase auto, importate în țară ca mașini second hand sau revândute de REMAT-uri pe piața neagră, după ce au luat banii de la stat prin programul Rabla.
Nicio instituție din Guvern nu urmărește ce se întâmplă cu „rablele” preluate de la cetățeni prin respectivul program.
Multe dintre ele ajung în curțile traficanților de deșeuri din sudul țării și sunt arse pentru a fi recuperate cuprul, aluminiul și alama (aliaj de cupru și zinc) și, apoi, revândute REMAT-urilor.
De ce nu se investește în sudul Bucureștiului?
Sunt 20 de kilometri din centrul Bucureștiului până în comuna Vidra, care are în componență și satul Sintești, județul Ilfov.
În această localitate nu există nicio dezvoltare imobiliară. Niciun investitor nu se apropie de zonă din cauza poluării și a mirosului emanat de muntele de gunoi, singurul depozit care deservește capitala.
Pur și simplu, poluarea intensivă și calitatea aerului au blocat dezvoltarea unei regiuni din proximitatea Bucureștiului.
Mai mult, în comunele Berceni și Jilava, unde sunt câteva investiții, s-au construit case, blocuri noi și depozite, au apărut probleme pentru că locuitorii și oamenii de afaceri veniți în zonă consideră că au fost „păcăliți” din cauza poluării intensive.
Unii dintre ei au făcut credite pentru plata caselor și apartamentelor, iar acum realizează că poluarea nu numai că le pune în pericol viața, dar scade și valoarea proprietăților, fiindu-le tot mai greu să se mute.
Atât dinspre Guvern, cât și dinspre administrațiile locale, principalele reacții sunt de ascundere a gravității fenomenului, evitarea alertării populației și minimalizarea efectelor poluării.
Dar în spatele ușilor închise între primarii din județul Ilfov și cei din București sunt multe neînțelegeri și controverse, mai ales că arderile ilegale au început să afecteze cetățenii și să distrugă o serie de afaceri.
Roșii românești poluate
Pe teritoriul localității Vidra sunt hectare de sere în care se cultivă legume care ajung în piețele bucureștene.
O mare parte din atât de lăudatele roșii românești, comercializate în București, vin din Vidra, un loc în care mai mulți activiști de mediu au reușit să arate că se produce o masivă otrăvire a solului din cauza gropii de gunoi din localitate.
Dacă nu se iau măsuri rapide, zeci de ferme și producători agricoli vor fi afectați, fiind în pericol să dea faliment.