În dimineața zilei de luni, 15 drone Shahed, de fabricație iraniană, lansate de militarii ruși, au lovit depozite și silozuri pline cu grâu din localitatea Reni, regiunea Odesa.
Războiul din Ucraina a ajuns la doar 190 de metri de granița României.
Locuitorii și turiștii din comuna Grindu, județul Tulcea, au auzit exploziile și au văzut flăcările care au cuprins depozitele de grâu.
Oleh Kiper, guvernatorul regiunii Odesa, a explicat pe canalul său de Telegram, citat de BBC News, că atacul a durat câteva ore și doar trei drone din 15 au fost distruse de apărarea antiaeriană.
Guvernatorul a mai spus că un hangar și câteva silozuri au fost lovite, fiind distruse.
În 17 iulie, Vladimir Putin a anunțat că se retrage din Tratatul Grâului, cum a fost denumit, cel prin care atât Kievul, cât și Moscova au căzut de acord să nu atace convoaiele de vase care transportă cereale din Ucraina și Rusia către sud, prin Marea Neagră.
Înțelegerea a funcționat mai mult de un an, astfel că prețul cerealelor a rămas stabil pe piețele internaționale, fiind evitată o criză a pâinii.
Decizia lui Putin lasă Rusia și fără puținii aliați pe care-i mai avea
Marele pericol, în lipsa unei astfel de înțelegeri, constă în expunerea populațiilor sărace din Africa la înfometare și producerea unor mari tensiuni sociale.
„Înțelegem importanța unei aprovizionări neîntrerupte cu alimente pentru dezvoltarea socio-economică și pentru menținerea stabilității politice a statelor africane. Pe baza acestui fapt, am acordat întotdeauna o mare atenție problemelor legate de aprovizionarea cu grâu, orz, porumb și alte culturi a țărilor africane”, a scris Putin, într-un articol publicat pe site-ul oficial al președintelui rus, în care încearcă să justifice decizia sa de a se retrage din Tratatul Grâului.
Decizia lui Putin a reprezentat o acțiune extremă prin care încearcă să provoace o creștere necontrolată a prețului grâului, astfel încât să pună presiune pe statele occidentale.
Însă, printr-o astfel de strategie, primii sacrificați sunt puținii aliați ai Rusiei, țările africane.
Liniile de Solidaritate ale Uniunii Europene
La o zi după anunțul făcut de Putin, liderii blocului european au declarat că vor căuta soluții pentru a crește capacitatea de transport al grâului ucrainean pe cale rutieră și feroviară.
România va juca un rol cheie în noul plan prin care cerealele vor fi transferate pe uscat spre portul Constanța, parcurgând 700 de kilometri pe teritoriul țării, între Vișeul de Sus și portul Constanța.
„Condamn cu fermitate mișcarea cinică a Rusiei de a pune capăt Inițiativei pentru cereale la Marea Neagră, în ciuda eforturilor ONU și ale Turciei. Uniunea Europeană depune eforturi pentru a asigura securitatea alimentară pentru persoanele vulnerabile din întreaga lume. Liniile de solidaritate ale UE vor continua să scoată produsele agroalimentare din Ucraina și să le transporte pe piețele globale”, a declarat Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, imediat după anunțul făcut de Rusia.
În luna mai 2022, Comisia Europeană a luat decizia de a dezvolta rapid capacitățile de transport pe rețeaua rutieră și feroviară în statele care se învecinează cu Ucraina, pentru a reuși să transfere cât mai rapid produsele și bunurile din această țară pe piețele internaționale, astfel încât economia afectată de război să nu se prăbușească.
Astfel a luat ființă ceea ce poartă numele de „Liniile Solidarității Europene”, adică o infrastructură de transport continentală ce sprijină economia Ucrainei să funcționeze.
„20 de milioane de tone de cereale trebuie să părăsească Ucraina în mai puțin de trei luni, folosind infrastructura UE. Aceasta este o provocare gigantică, astfel încât este esențial să se coordoneze și să se optimizeze lanțurile logistice, să se stabilească noi rute și să se evite, pe cât posibil, blocajele”, spunea Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi, la vremea respectivă.
„Comunicarea noastră abordează soluțiile de urgență, dar și măsurile pe termen mediu și lung pentru o mai bună conectare și integrare a infrastructurii Ucrainei cu cea a UE. Atât pentru soluțiile pe termen scurt, cât și pentru cele pe termen lung, vom lucra cu autoritățile ucrainene și în strânsă colaborare, în special cu statele membre vecine, care nu au precupețit niciun efort pentru a ajuta în timpul acestei crize”, a mai adăugat oficialul.
România poate transfera, într-un an, 25 de milioane de tone de grâu pe șosele și calea ferată
O mare parte din presiunea de pe infrastructura rutieră și feroviară de transport a fost luată de Tratatul Grâului, care a funcționat în ultimul an, dar după decizia Rusiei, Liniile Solidarității au devenit din nou de mare actualitate.
România are o graniță de 601 kilometri cu Ucraina, iar traseul ideal de transfer al cerealelor este prin nord.
În luna ianuarie 2023, Aleksandr Kamișin, directorul executiv al Căilor Ferate Ucrainene, a anunțat că o porțiune de linii între Rahiv și Vișeul de Sus a fost refăcută, și, de asemenea s-a creat o legătură feroviară modernizată și cu Republica Moldova (Berezine - Basarabeasca).
Vladimir Putin, prin compromiterea înțelegerii pentru transportul cerealelor, a vrut să obțină un ascendent asupra statelor din Uniunea Europeană, să provoace dezbatere și să creeze disensiuni.
Dar nu a reușit mare lucru. În ultimul an, atât Ucraina cât și statele vecine și-au mărit capacitatea de transport cât de mult au putut, iar procesul se desfășoară în continuare.
Conform unor calcule, România poate transfera pe rețelele teritoriale 25 de milioane de tone de cereale. Pentru comparație, până în prezent, în portul Constanța au ajuns 15,25 milioane de tone.
Putin, un nou pariu greșit
Până acum, Putin a pierdut nenumărate pariuri, încercând să provoace tensiuni între aliați, dar și să scadă susținerea europenilor pentru cauza Ucrainei.
N-a reușit pentru că n-a înțeles un lucru simplu - poartă povara declanșării unui război de cucerire a unui stat independent, mai mult, a acționat cu cruzime, torturând și omorând civili și distrugând locuințele unor oameni pașnici.
Putin nu are niciun reper moral de care să se agațe pentru a construi o justificare rațională a acțiunilor sale criminale.
Fostul agent KGB nu a înțeles că în spatele unui plan politic se află un sistem de valori ale civilizației umane care îl validează sau respinge, ceea ce ne permite să conviețuim pașnic.
Cine încalcă acest sistem de valori, nu-l ia în seamă sau crede că-i este superior și-l poate rescrie va sfârși, mai devreme sau mai târziu, aruncat în lada de gunoi a istoriei.
Și în cazul tratatului cerealelor, Putin a mizat pe culoarea greșită. Impactul deciziei sale va avea zero efecte în statele europene, încurcate mai mult de grâul ieftin din Ucraina decât de transferul acestuia.
Cei care vor fi cu adevărat afectați sunt chiar aliații lui Putin, țările din Africa în care există o anume dependență de produsele agricole venite din Rusia.