La o lună de la rebeliunea armată condusă de Evgheni Prigojin, în două conferințe separate, șefii serviciilor secrete din Marea Britanie și SUA au discutat despre impactul surprinzătorului eveniment asupra Rusiei și autorității lui Vladimir Putin.
„E clar că se află sub presiune. Nu poți să ajungi în situația în care ai un grup de mercenari care pleacă pe autostradă din Rostov și ajung la mai puțin de 125 de kilometri de Moscova decât dacă nu ai știut și nu ai bănuit că o astfel de situație se poate întâmpla”, a explicat Richard Moore, directorul serviciului de informații britanic MI6.
Remarca a fost făcută la Praga, în cadrul unei conferințe realizate de publicația Politico despre provocările de securitate din Europa, la care a participat și oficialul britanic.
„Cred că Putin se simte sub presiune. Prigojin este creația lui și, totuși, acesta i s-a întors împotrivă. Putin, pe parcursul timpului, nu a ripostat niciodată împotriva criticilor lui Prigojin. Apoi, a făcut o înțelegere cu el pentru a-și salva propria piele, folosindu-se de sprijinul liderului din Belarus”, a explicat șeful MI6.
După ce șocul rebeliunii a început să se evapore, apar și primele observații făcute de profesioniști, care descriu o imagine mai nuanțată și mai amănunțită a ceea ce s-a întâmplat în Rusia pe parcursul celor 36 de ore, cât a durat revolta.
Richard Moore subliniază faptul că Vladimir Putin nu se aștepta ca Prigojin să declanșeze o acțiune de contestare violentă a sa și a conducătorilor Armatei.
Deși reprezentanții Kremlinului s-au lăudat că îl monitorizau pe Prigojin și că de câteva zile știau că acesta va porni spre Moscova, șeful MI6 contestă aceste afirmații, spunând că Putin a fost luat prin surprindere, fiind total nepregătit pentru acțiunea șefului Wagner.
Acest lucru e subliniat și de faptul că președintele rus, în final, a negociat cu Prigojin, printr-un intermediar. Dacă ar fi avut indicii, se pregătea astfel încât să nu ajungă într-o situație atât de complicată și umilitoare.
Principala îngrijorare a lui Putin și a asociaților săi din aceste zile e legată de posibilitatea apariției unei noi revolte a militarilor.
„Dacă mercenarii ruși l-au trădat pe Putin, cine altcineva l-ar mai putea trăda?”, s-a întrebat retoric directorul MI6.
La conferința anuală a forumului de securitate de la Aspen, Elveția, a participat și William Burns, directorul CIA. Acesta a dat câteva indicii despre impactul rebeliunii Wagner asupra cetățenilor ruși și în ce fel a slăbit evenimentul din 24 iunie autoritatea lui Putin.
„Pentru mulți dintre rușii care se uitau la ce se întâmplă, obișnuiți cu imaginea lui Putin de arbitru al ordinii, întrebarea pe care și-au pus-o a fost dacă împăratul e gol sau, cel puțin, de ce îi ia acestuia atât de mult timp ca să se îmbrace”, a spus William Burns.
Directorul CIA susține și el că Putin nu se aștepta la revoltă, că a fost total nepregătit și s-a temut pentru viața lui.
Autoritatea acestuia s-a fisurat puternic pentru că rușii au fost martorii unui episod de mare slăbiciune a liderului de le Kremlin.
„Prigojin a criticat aspru argumentele pentru războiul împotriva Ucrainei. Canalul de Telegram unde Prigojin a postat un video în care contesta decizia Rusiei de invadare a Ucrainei a fost urmărit de o treime din populația rusă. Acel clip a reprezentat cea mai dură acuzație la adresa argumentației lui Putin pentru război, a conducerii forțelor militare, a corupției regimului de la Kremlin pe care a exprimat-o vreun rus de la începutul crize”, a explicat directorul CIA.
La o lună după uimitoarele evenimente din Rusia, Vladimir Putin încă se zbate să-și refacă autoritatea contestată, dar nimic nu mai e ca înainte.
Rusia funcționează din inerție și din teama celor care gravitează în jurul președintelui ca întregul sistem să nu facă implozie.
Între Putin, Șoigu, ministrul Apărării, și Gherasimov, comandantul forțelor ruse din Ucraina, s-a creat o alianță a fricii, cei trei simțind că vor fi primii vizați, în cazul în care o conspirație sau o nouă revoltă militară vor izbucni în perioada următoare.
În acest context, cei trei au declanșat o operațiune militară mai amplă în estul Ucrainei, în căutarea unei victorii prin care să-și refacă autoritatea și prestigiul, dar atacurile au fost respinse de forțele ucrainene, rușii înregistrând pierderi mari.
Eșecul de pe front l-a determinat pe Putin să caute o nouă formulă prin care să-și afirme autoritatea.
Astfel, a venit decizia ieșirii Rusiei din „pactul cerealelor”, cel prin care se asigura un culoar de deplasare pentru navele din Marea Neagră care transportă grâne pentru piețele internaționale.
Putin speră să producă o criză economică, să pună presiune pe Occident, cerând să fie ridicate o parte din sancțiunile economice impuse Rusiei.
În viziunea sa, ar fi o victorie diplomatică importantă prin care își poate reface autoritatea știrbită de revolta Wagner și eșecul de pe front.
Ca urmare a noii strategii, nopți la rând, artileria rusă a lovit portul Odesa, țintind și distrugând mai multe depozite de cereale.
„Întreruperile prelungite în lanțul logistic de transport al grânelor din Ucraina vor avea efecte în cascadă din ce în ce mai mari asupra aprovizionării, sporind sentimentul de urgență pe care Kremlinul speră să-l creeze”, se arată într-un raport publicat de Institutul pentru Studiul Războiului.
„Statul Major ucrainean a raportat că forțele rusești au lansat asupra regiunilor din Odesa și Nikolaiev șapte rachete de croazieră Onyx, patru rachete anti-navă Kh-22, trei rachete de croazieră Kalibr, cinci rachete balistice Iskander și 19 drone Shahed de fabricație iraniană”, se arată în raportul citat.
„Apărarea aeriană ucraineană a distrus 18 ținte, inclusiv două Kalibr, trei Iskander și 13 drone. Natalia Humeniuk, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Operațional de Sud al Ucrainei, a declarat că forțele rusești au vizat infrastructura portuară, precizând că loviturile au afectat depozite și facilități logistice de încărcare a navelor”, precizează documentul ISW.
Regimul lui Vladimir Putin e într-o continuă stare de urgență, căutând metode de supraviețuire.
Conform declarației făcute de William Burns, directorul CIA, rebeliunea Wagner a produs o fractură în liniile de comunicare dintre sistemul politic și cel militar, „neexistând nici cel mai mic indiciu” că Putin poate declanșa pregătiri pentru un atac cu bombe nucleare tactice.
Criza cerealelor, montată de regimul de la Kremlin, e o nouă încercare de a pune presiune asupra statelor occidentale pentru a accepta un armistițiu în termenii ceruți de Moscova, adică, păstrarea teritoriilor ocupate, dar e puțin probabil ca Putin să-și atingă scopul.
RUSIA. Vladimir Putin a inițiat o campanie prin care vrea să le demonstreze rușilor că autoritatea sa nu a fost afectată de rebeliunea Wagner - Foto: Hepta.ro
