Acordul cerealelor dintre Rusia și Ucraina a fost esențial pentru menținerea stabilității prețurilor pe plan mondial. După ce Kremlinul a anunțat că nu va mai prelungi înțelegerea, efectele au început imediat să se facă simțite.
Pe 17 iulie, Moscova a anunțat că nu mai prelungește acordul care permitea trecerea navelor ce transportau cereale de blocada rusă din Marea Neagră. Și pentru a se face bine înțeleasă, Rusia a bombardat portul ucrainean Odesa, distrugând peste 60.000 de tone de cereale.
Prima consecință a fost creșterea aproape instantanee a prețurilor la grâu, porumb și soia în Europa, Orientul Mijlociu și în alte zone ale lumii care depindeau de importurile din Ucraina, notează The Conversation.
Cât de important era acordul cerealelor
Ucraina își merită pe deplin statutul de "grânar al Europei". Țara devastată de război este un furnizor major de grâu, orz, semințe de floarea soarelui și porumb pentru continentul european, dar și pentru Orientul Mijlociu, Africa de Nord și China.
Peste 400 de milioane de oameni depindeau de importurile din Ucraina înaintea invaziei Rusiei din februarie 2022. Un motiv-cheie este că Ucraina deține aproximativ o treime din cel mai fertil sol de pe glob, cernoziomul. Iar înainte de război, porturile ucrainene asigurau acces tot timpul anului pentru navele de transport care străbăteau Marea Neagră pentru a duce cereale în Orientul Mijlociu și în Africa.
Înainte de război, foametea era deja în creștere pe glob. Invazia Rusiei a înrăutățit mult lucrurile, explică Anna Nagurney, expertă în lanțurile de aprovizionare pentru produse alimentare în cadrul Universității Economice din Kiev.
Între 2019 și 2022, peste 122 de milioane de oameni se confruntau cu foametea din cauza unei combinații de factori precum schimbarea climatică, pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina, potrivit unui raport recent al Națiunilor Unite. Alți experți consideră că foametea a ajuns la cel mai înalt nivel de la începutul anilor 2000 încoace.
Din februarie până în iunie 2022, cel puțin 25 de milioane de tone de cereale ucrainene destinate piețelor internaționale au rămas în Ucraina din cauza blocadei Rusiei în Marea Neagră, declanșând o creștere a prețurilor.
ONU și Turcia au reușit apoi să încheie cu Rusia și Ucraina Acordul Cerealelor din Marea Neagră. Înțelegerea asigura tranzitul produselor agricole din trei porturi ucrainene, inclusiv cel mai mare dintre acestea, Odesa. Acordul inițial era valabil timp de 120 de zile și a fost prelungit în mai multe rânduri.
Din august 2022, Ucraina a exportat peste 32 de miloane de tone de produse agricole prin Marea Neagră. Programul Alimentar Mondial, cea mai mare agenție umanitară din lume, a cumpărat 80% din grâul din Ucraina. Etiopia, Yemen, Afganistan și Turcia au fost cei mai mari destinatari ai transporturilor umanitare.
ONU a estimat că acordul cerealelor a contribuit la reducerea prețurilor la alimente cu peste 23% din martie 2022.
Cantitatea de cereale transportată lunar a început să scadă înainte ca acordul să expire, în iulie anul acesta - de la un vârf de 4,2 milioane de tone în octombrie s-a ajuns la două milioane de tone în iunie.
Prima cauză este încetinirea ritmului cu care rușii făceau inspecțiile înainte ca navele să poată părăsi Marea Neagră.
O altă cauză a fost încetinirea producției. E de așteptat ca Ucraina să producă cu 31% mai puțin grâu, orz, porumb și alte culturi în acest sezon agricol decât înainte de război. Iar estimarea a fost făcută înaintea inundațiilor provocate de dărâmarea barajului Kahovka.
Specialiștii de la Universitatea Economică din Kiev au publicat în mai anul acesta un studiu care arată cât de importante sunt porturile de la Marea Neagră în furnizarea cerealelor către întreaga lume. Înainte de război, 90% din exporturile agricole ale țării se făceau prin Marea Neagră.
Ucraina livrează și pe cale terestră în Europa, însă această cale e mai costisitoare și durează mai mult. Transportul terestru s-a scumpit pe fondul războiului, din cauza folosirii minelor terestre, a distrugerii infrastructurii agricole și apariției altor probleme.
Ce urmează după retragerea Rusiei
Moscova a amenințat anterior în mai multe rânduri că va renunța la acord, dar de fiecare dată a ales să-l prelungească. Însă pe 17 iulie a transmis că nu mai dorește să rămână în acord dacă nu i se permite să exporte mai multe produse alimentare și îngrășăminte. În următoarele două zile a atacat Odesa cu drone și rachete și a avertizat că va considera orice navă care va însoți vasele ucrainene în Marea Neagră drept țintă militară legitimă.
"Cred că liderul rus Vladimir Putin folosește hrana pe post de armament într-o perioadă de creștere a foametei. Sper doar că binele va învinge și acum exporturile vitale ale Ucrainei vor fi permise în continuare", arată Anna Nagurney.
Decizia Rusiei va provoca o creștere a prețurilor la cereale, îndeosebi la culturile esențiale precum grâul și porumbul, și va genera mai multă incertitudine și îngrijorare pe plan global privind combaterea foametei. Bursa de cereale de la Chicago, piața pe care se tranzacționează grânele la nivel mondial, a crescut deja cu 17% de când Rusia a părăsit acordul.
Deși Moscova a prelungit înțelegerea după amenințările anterioare, de data aceasta s-ar putea să fie altfel. Atacurile Rusiei au provocat distrugeri importante în marele port ucrainean Odesa, iar unele dintre acestea ar putea limita sever capacitatea Kievului de a mai face exporturi în viitor. Cu sau fără acord.
T.D.