Ne îndreptăm spre dezastru. Cu peste 1.000 de îmbolnăviri înregistrate zilnic în ultima săptămână, am ajuns pe locul 10 în Uniunea Europeană și pe 44 în lume la numărul de persoane infectate.
În data de 27 iulie s-a înregistrat și un record de persoane aflate în ATI (Anestezie și Terapie Intensivă) – 353.
În acest moment, autoritățile anunță că s-a creat deja o presiune foarte mare pe sistemul medical.
În zilele următoare e foarte posibil să vedem că Guvernul va lua tot mai multe măsuri de carantină în unele localități în care s-au creat focare.
… am avut discuţii cu mai mulţi prefecţi… care mi-au spus că sunt locuri chiar şi în aer liber, într-o piaţă sau faleză, unde din cauza aglomeraţiei există un risc de răspândire… discutăm… posibilitatea de a impune obligativitatea purtării măştii în spaţii foarte aglomerate
Ludovic Orban, prim-ministru
Pe teritoriul României sunt trei tipuri mari de focare:
- Cel provocat de persoane infectate în afara unei comunități care se întorc în comunitate și răspândesc virusul. E cazul clasic de răspândire în urma plecatului în vacanță la mare sau în străinătate.
- Cel care se creează la locul de muncă - un angajat vine infectat la serviciu și își contaminează colegii.
- Cel din instituțiile medicale - un pacient infectează un cadru medical, care la rândul lui răspândește virusul mai departe.
În opinia mea, acest al doilea val al epidemiei, care în cazul României e mai puternic ca primul, a fost generat de o slabă administrare a ieșirii din izolare la sfârșitul lunii mai.
Începând cu 1 iunie, a doua etapă a relaxării, nu am asistat numai la o exuberanță din partea cetățenilor, dar și la o relaxare din partea autorităților. Acest lucru s-a întâmplat, trebuie spus, și din cauza unei confruntări politice declanșate de PSD, care prin liderii săi a contestat gravitatea epidemiei și măsurile de protecție impuse de Guvern.
A fost o strategie prin care social-democrații, învinși în alegerile de anul trecut, au încercat să-și refacă susținerea publică, folosindu-se de teama și neliniștea oamenilor provocate de epidemie.
Vidul legislativ creat de deciziile CCR care au anulat amenzile din izolare și măsurile de carantină, considerându-le neconstituționale, a generat o accelerare a răspândirii epidemiei.
Sute de mii de oameni n-au mai ținut cont de restricții atâta vreme cât au crezut că nu mai plătesc amenzi, iar mii de persoane infectate au părăsit spitalele și centrele de carantină.
În această epidemie, mai mult ca oricând, s-a putut observa cât de mult depinde sănătatea oamenilor de decizia politică.
Lipsa oricărei forme de colaborare instituțională în ce privește modificarea legislației pentru nu pune în pericol cetățenii a fost, în opinia mea, condamnabilă.
Sper ca după ce va trece această criză să existe o dezbatere la nivelul societății despre “iresponsabilitatea” CCR și cea a Avocatului Poporului, dar și ce efect a avut vidul legislativ creat în mijlocul unei epidemii.
Pe de altă parte, s-a constatat o relaxare și la nivelul Guvernului Orban. Nu a fost pregătit să treacă peste obstacolul creat, să propună soluții rapide, fiind mereu cu un pas în spatele evenimentelor. Din data de 1 iunie, în opinia mea, epidemia a fost scăpată de sub control.
De o săptămână, de când avem peste o mie de îmbolnăviri în fiecare și în jur de 20 de persoane decedate, s-a ales praful de teoriile conspiraționiste, iar cei care nu cred în existența virusului au tăcut, în timp ce îngrijorarea oamenilor zdraveni la cap a crescut foarte mult.
Măștile au apărut din nou pe stradă într-o măsură mult mai mare decât în urmă cu două săptămâni. Dar, deja, e târziu.
În situația actuală nu cred că se poate vorbi despre deschiderea școlilor în luna septembrie, organizarea alegerilor locale e incertă, românii sunt aproape izolați în țară, iar la orizont nu se zărește nicio soluție salvatoare.
Urmează o toamnă dificilă despre care mai mulți experți avertizează că ar putea accelera și mai mult răspândirea virusului.
Avem în jur de 12-13.000 de teste făcute zilnic simptomaticilor sau categoriilor la risc de pe lista INSP și 8-10.000 de teste făcute la cerere. Grosul testelor pozitive, peste 95%, este din prima categorie.
Prof. Dr. Alexandru Rafila
Singura veste bună e că rata deceselor, deși ridicată, rămâne constantă, ceea ce arată că există proceduri de tratament la nivel național, iar medicii au învățat să controleze boala într-o mai mare măsură.
Întrebarea este cât va mai rezista sistemul medical sub o astfel de presiune? În fiecare zi, în România, mor din cauza epidemiei în jur de 20 de persoane. E ca și cum, zilnic, un microbuz încărcat cu călători e lovit de tren la o trecere peste calea ferată. Să ne amintim cât de multă emoție stârnea în trecut un astfel de accident.
În fiecare zi, în ultimele trei luni, medicii, asistentele, personalul sanitar auxiliar trebuie să facă față unui astfel de accident. Cam acesta e impactul epidemiei asupra sistemului sanitar. Cât va mai rezista e o întrebare firească, dar pare că nimeni nu are un răspuns.
Chiar dacă un tratament eficient și un vaccin ar putea să fie aprobate pentru administrare pe scară largă până la sfârșitul acestui an, asta nu va însemna că epidemia va dispărea peste noapte, oamenii nu se vor mai îmbolnăvi și nu vor mai muri.
Până când tratamentul și vaccinul vor putea fi administrate astfel încât să se creeze o imunizare în masă va dura cel puțin trei luni.