Autoritățile medicale au anunțat iniţial că programările pentru Etapa 1, vaccinarea personalului medical, se închid în data de 8 ianuarie. În ultima zi au revenit și au decis că acestea vor continua, provocând noi încurcături în ce privește sistemul de programare.
- De la începerea campaniei, în România s-au vaccinat în medie cam 7.000 de persoane în fiecare zi.
- În 15 ianuarie va începe etapa a doua care va dura până pe 31 martie și în care, practic, doar cine nu va dori nu se va vaccina.
- Peste 5 milioane de oameni ar trebui să se vaccineze în această etapă, iar la încheierea ei s-ar putea observa o încetinire a epidemiei.
- Autoritățile se așteptau mai degrabă la o criză de doze de vaccin, dar în realitate se confruntă cu o reticență a populației în ce privește imunizarea.
- Cadrele didactice din mediul rural, grupul cel mai rezistent în ce privește vaccinarea anti-Covid. De ce?
- Înscrierea în programul de vaccinare poate dura ore bune din cauză că trebuie să demonstrezi că nu ești robot și a semnăturii electronice.
Până în data de 9 ianuarie, conform datelor oficiale, au fost făcute 102.301 doze de vaccin. În România au fost livrate până acum 300.000 de doze în trei tranșe, iar până la sfârșitul lunii ar trebui să primim 600.000 de doze.
Ministerul Sănătății a anunțat că programările pentru Etapa 1 în care trebuie să fie imunizat personalul medical se încheie în data de 8 ianuarie. Cu câteva zile înainte, unitățile medicale au primit alerte să grăbească programarea salariaților din sistem.
Apoi, medicul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare, a anunțat că în data de 15 ianuarie va fi declanșată etapa a doua de vaccinare.
În 8 ianuarie, data în care trebuia să se închidă programările pentru Etapa 1, Ministerul Sănătății se răzgândește și ia decizia să prelungească programările pentru vaccinarea personalului medical.
"...atât activitățile de programare, cât și activitățile de vaccinare pentru personalul din etapa 1 continuă, iar programarea cât mai rapidă a persoanelor din etapa 1 facilitează buna desfășurare a activităților de vaccinare pe baza estimărilor cât mai riguroase a numărului de persoane și a necesarului de vaccin pentru fiecare centru de vaccinare", se arată în documentul emis de Ministerul Sănătății.
Continuarea programării arată că personalul medical din sistemul sanitar s-a imunizat într-o mică măsură și că există probleme cu estimarea numărului celor care vor să se vaccineze. Acestea duc la dificultăți în ce privește stabilirea necesarului de vaccin pentru fiecare centru.
Campania de vaccinare în România s-a declanșat în data de 27 decembrie. Până acum, în medie, s-au realizat în jur de 7 mii de vaccinuri pe zi, mult mai puțin decât obiectivul de 20.000 pe zi. De aceea, în acest moment, există aproape 200.000 de doze care nu au fost inoculate.
“Estimăm că etapa a doua de vaccinare poate să înceapă din a doua jumătate a lunii ianuarie, deci practic după data de 15 ianuarie”, a declarat medicul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare. “…vom începe cu persoanele care sunt internate în centrele medico-sociale. La acest moment, vorbim de circa 1.884 de centre medico-sociale în care se află aproape 40.000 de persoane…, iar vaccinarea se va efectua prin echipe mobile”, a mai spus oficialul, într-o conferință de presă.
Pe de altă parte, Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății, a anunțat că dorește o simplificare a procedurilor de autorizare a centrelor de vaccinare.
„Vrem ca în cel mai scurt timp să simplificăm autorizarea și modul de organizare a centrelor de vaccinare antiCovid-19. Noile modificări vor prevedea înființarea centrelor de vaccinare împotriva COVID-19 doar prin decizie a directorului executiv al direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti”, a declarat ministrul Vlad Voiculescu.
Campania de neîncredere
Un cadru medical din trei s-a vaccinat în primele două săptămâni de campanie
Numărul mare de vaccinuri rămase și încetineala cu care se desfășoară campania au determinat autoritățile să propună noi soluții prin care să o accelereze.
Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei, spera ca după data de 4 ianuarie, în cele 270 de centre de vaccinare, să se ajungă să fie făcute 20.000 de doze pe zi. Acest nivel nu a fost atins.
Problema care apare odată cu scurtarea primei etape a campaniei în care trebuia imunizat personalul medical e că aceasta nu și-a atins scopul, mulți medici refuzând să se vaccineze sau amânând acest lucru. Astfel, protecția personalului medical nu va fi realizată în această lună.
“Multe cadre medicale au avut coronavirus și au un nivel ridicat de anticorpi. Acesta a fost un alt motiv pentru care mulți dintre ei au refuzat să se vaccineze”, a explicat doctorul Raul Pătrașcu, managerul Spitalului Județean Timișoara.
Pentru Etapa 1 de vaccinare, conform strategiei naționale, trebuiau vaccinați lucrătorii din domeniul sănătății și social, sistem public și sistem privat.
În această categorie se află cel puțin 321.000 de persoane, conform datelor INS de la nivelul anului 2019, fiind imunizate până acum 100.000, mai puțin de unul din trei reprezentanți ai personalului medical.
Câți români intră la vaccinare în prima etapă și câți s-au imunizat până acum
Programarea online, un proces înfiorător
În strategia națională de vaccinare se face referire la o posibilă criză de vaccinuri, dar până acum în România se constată că nu lipsa serului a fost problema, ci infrastructura teritorială și slaba apetență a personalului medical de a se vaccina.
“Este de așteptat ca disponibilitatea și accesul la vaccinurile împotriva COVID 19 să fie limitate în etapele inițiale ce vor urma autorizării, din cauza capacității insuficiente de producție și a cererii extrem de ridicate. Prin urmare, este important ca modalitatea de alocare și distribuire a vaccinurilor să se facă în mod echitabil”, se arată în documentul oficial ce prezintă strategia de vaccinare.
Un alt obstacol în calea vaccinării este modalitatea greoaie de programare online pentru entitățile medicale.
“A fost înfiorător”, a declarat pentru SpotMedia.ro managerul unei farmacii cu peste zece salariați care a parcurs întregul proces de înregistrare.
“Mi-a luat două ore și am avut nevoie și de ajutorul celui care se ocupă de rețeaua noastră de calculatoare”, a spus farmacistul, care a dorit să-și păstreze anonimatul, considerând că e o temă sensibilă.
“Cea mai mare problemă întâmpinată a fost validarea că nu sunt robot. Aceasta se făcea bifând mai multe imagini dintr-un set de nouă în care trebuia să se vadă o trecere de pietoni. Pare ceva banal, dar a fost groaznic, imaginile sunt mici, neclare, din toată lumea, iar marcajele de pietoni sunt de toate felurile, nu numai de tip zebră”, a povestit farmacistul.
“Iar cea de a doua mare problemă pe care am întâmpinat-o a fost faptul că nu puteam face vizibilă semnătura electronică pe formularul de înscriere. Am încercat de câteva ori, dar până la urmă a fost nevoie să apelez la un specialist IT”.
Persoana intervievată ne-a precizat că întregul proces de programare a durat două ore, iar după ce a trecut de cele două obstacole prezentate mai sus, încărcarea datelor angajaților în formular s-a desfășurat fără probleme.
În etapa a doua, 5 milioane de români sunt așteptați să se vaccineze
Un alt obstacol cu care s-au confruntat cei din sistemul medical în ce privește programarea online a fost că multe cabinete medicale nu au semnătură electronică, iar administratorii respectivi nu au putut să completeze formularul de programare.
“Dacă ai un cabinet stomatologic privat, oftalmologic sau de o altă specialitate, nu ai nevoie de semnătură electronică. E necesară doar dacă ai raporturi cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Sunt multe cabinete mici în care nu s-au făcut programări din această cauză”, a declarat managerul farmaciei.
Soluția de programare online pentru vaccinare nu e greșită, dar în faza inițială a campaniei de vaccinare s-a dovedit și ea a fi o provocare pentru mulți dintre cei care au vrut să se înscrie.
“Pentru eficientizarea procesului de vaccinare, evitarea supraaglomerării sau a sacrificării dozelor de vaccin, vaccinarea se va face prin programare electronică, telefonică, sau prin intermediul medicului de familie, datele fiind colectate într-o platformă unică”, se arată în documentul oficial al campaniei de vaccinare.
Peste o săptămână începe etapa a doua de vaccinare, una din care fac parte peste 5 milioane de oameni.
"În ceea ce priveşte dimensiunea persoanelor din etapa a doua de vaccinare, vorbim de aproximativ 4 milioane de persoane cu vârsta peste 65 de ani şi respectiv persoane cu boli cronice, această estimare este bazată pe catagrafia persoanelor efectuată în reţeaua medicală de medicina primară, atâta timp cât practic grupele de risc sunt superpozabile cu cele de la gripă sezonieră şi practic avem aceste date.
Se mai adaugă un număr estimat de circa 1,5 milioane de persoane care deservesc activităţi esenţiale, se reevaluează catagrafierea persoanelor care deservesc activităţi esenţiale tocmai pentru a putea face un plan detaliat al calendarului de activităţi legate de desfăşurarea campaniei de vaccinare pentru etapa a doua”, a declarat medicul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare, într-o conferință de presă.
Cine se vaccinează în etapa a doua
Această a doua etapă se va desfășura în perioada 15 ianuarie - 31 martie. La sfârșitul ei, ar trebui să avem în jur de 6 milioane de persoane vaccinate și să se observe o încetinire a epidemiei de coronavirus.
Categoriile de persoane care se vaccinează în această etapă sunt:
- persoanele cu vârsta peste 65 de ani,
- bolnavii cronici,
- cadrele didactice,
- cei care lucrează în sistemul de justiție,
- militari, polițiști, pompieri,
- factori poștali, curieri,
- lucrători în salubritate,
- preoți,
- tot personalul care lucrează în sectoare economice vitale - alimentație, comunicații, transport, distribuție,
- angajații posturilor publice de radio și televiziune, dar și jurnaliști “care desfășoară activități cu risc crescut de expunere la infecția cu SARS COV 2 cum ar fi: reportaje în unități medicale”
Asta prevede documentul ce prezintă strategia națională de vaccinare.
Această categorie cuprinde o mare parte din populația activă, dar nu se fac referiri specifice la modalitatea de programare pentru vaccin.
O altă observație e că, într-o formă sau alta, în această etapă se poate imuniza aproape orice persoană își dorește acest lucru, folosindu-se de calificare, activitate sau locul de muncă.
Cea mai mare problemă va fi, în realitate, cu cei care nu vor să se vaccineze și lucrează în medii afectate de pandemie, cum sunt profesorii.
Mulți profesori din mediul preuniversitar, antivacciniști convinși
Peste 50% dintre cadrele didactice nu vor să se vaccineze, se arată într-un sondaj realizat de Federația Sindicatelor din Educație “Spiru Haret”, publicat înainte de începerea campaniei.
“Reticiența la vaccinare printre cadrele didactice din sistemul preuniversitar este mult mai mare decât în sistemul universitar”, a declarat sociologul Gelu Duminică pentru SpotMedia.ro.
“Aici trebuie făcută și o analiză a câmpurilor de comunicare. De exemplu, e un grup al profesorilor pe Facebook care e plin de teorii ale conspirației antivaccin. Cu cât te depărtezi de zonele urbane, cu atât crește reticența față de vaccinare printre cadrele didactice din preuniversitar.
Asta ține mult și de modul în care acești oameni se informează, de unde își iau ei informația. Există ezitare și în mediul universitar printre cadrele didactice, dar este de un alt tip. Avem un refuz legat de primul val de vaccinare. Unii vor să mai aștepte, să se convingă că e sigur, ceea ce e diferit”, a adăugat sociologul.
Ministerul Educației a trimis în această săptămână către instituțiile de învățământ o “solicitare de date numerice” pentru a face o proiecție a necesarului de vaccinuri din domeniul educației.
“Am primit și noi solicitarea și am răspuns. Formularul nu cerea niciun fel de date personale sau de identificare, ci doar câte persoane vor să se vaccineze”, a declarat pentru SpotMedia.ro sociologul Gelu Duminică, care este şi cadru didactic asociat la Universitatea București.
După două săptămâni de la începerea campaniei de vaccinare s-a observat că provocările legate de programare, de funcționarea centrelor de vaccinare și reticența oamenilor au fost cele care au încetinit procesul și nicidecum criza de vaccin cum s-a crezut inițial.