- Șeful statului evită în mod programatic să anunțe dacă țara noastră se implică militar pentru sprijinirea Ucrainei în fața invaziei declanșate de Putin.
- România a oferit Ucrainei un ajutor militar de 3,3 milioane de euro, Croația de 16.
- Există mecanisme care acoperă tot ce înseamnă ajutor pentru Kiev, militar sau civil, spune președintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților.
- Un studiu sociologic realizat de INSCOP în urmă cu trei săptămâni arată că opinia publică se teme de acordarea unui sprijin militar direct Ucrainei, susținând masiv sancțiunile împotriva Rusiei.
Având un tanc în spate, președintele României a ținut un discurs în baza militară Mihail Kogălniceanu, județul Constanța, în fața forțelor NATO, aflate în misiune pe flancul de răsărit al alianței.
Înfruntând un vânt aspru, Klaus Iohannis împreună cu Alexander De Croo, premierul Belgiei, și Nicolae Ciucă, premierul României, le-au vorbit soldaților, reprezentând mai multe națiuni, despre modul în care se raportează cele două state la războiul din Ucraina.
Deși avem o graniță comună de peste 600 de kilometri cu țara invadată de militarii Kremlinului, președintele Iohannis a adoptat o strategie extrem de reținută de sprijinire a Ucrainei în acest război în comparație cu Polonia și țările baltice, state aflate și ele în vecinătatea conflictului.
“Am trimis ajutoare umanitare Ucrainei și am primit pe teritoriul nostru toți refugiații care s-au îndreptat către noi, oferindu-le sprijin, cazare și asistență medicală…”, a declarat Klaus Iohannis, în fața militarilor NATO.
“Dincolo de aspectele umanitare, este evident că mediul de securitate internațional a suferit modificări radicale. În consecință, a trebuit să luăm măsuri corespunzătoare de răspuns, strict defensive, menite însă să nu ducă la escaladare”, a adăugat președintele României.
Șeful statului evită în mod programatic să anunțe dacă țara noastră se implică militar pentru sprijinirea Ucrainei în fața agresiunii ruse.
Oficial, ajutorul dat forțelor ucrainene constă în căști și veste antiglonț, preluarea soldaților răniți în luptă și tratarea lor în rețeaua spitalelor militare din țară, dar și un ajutor în valoare de 3,3 milioane de euro în “alte tipuri de echipament”, se arată într-un raport publicat de presa internațională.
De exemplu, Cehia a trimis Kievului: 4.000 de aruncătoare de grenade, 30.000 de pistoale, 7.000 de puști de asalt, 3.000 de mitraliere, mai multe puști cu lunetă și un milion de cartușe, se arată în același raport.
Croația a trimis arme de mici dimensiuni și veste antiglonț în valoare de 16 milioane de euro, conform sursei citate.
Nu mai amintim aici de sprijinul masiv dat de SUA, Marea Britanie, Franța și Germania.
Sprijinim militar Ucraina, dar fără să se afle
E dificil să nu se observe că România, prin decizia președintelui, responsabil de politica externă, conform Constituției, și-a asumat un rol secundar și, oarecum, pasiv în ce privește efortul de stopare a agresiunii ruse.
- Diplomația noastră a ratat să-l aducă pe președintele SUA Joe Biden și în România, chiar și pentru câteva ore.
- Nici președintele și nici prim-ministrul nu au fost în vizită la Kiev pentru a anunța un sprijin consistent pentru Ucraina.
- România nu s-a asociat cu Polonia și cu statele baltice pentru a prelungi frontul anti-Rusia din nordul și estul Europei.
“… ce pot să vă confirm în momentul de față e că, în România, există mecanisme în funcțiune pentru tot ce înseamnă ajutor complex pentru Ucraina, indiferent că e vorba de soldați, de familii ale soldaților sau de toată componenta militară”, a declarat pentru spotmedia.ro, deputatul PNL Pavel Popescu, președintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților.
“Sprijinul pe care-l acordăm Ucrainei în acest moment acoperă întregul palier de nevoi atât civile, cât și militare”, a mai adăugat acesta într-un interviu telefonic.
Declarațiile parlamentarului liberal arată că în “tenebrele” statului se desfășoară operațiuni de sprijin militar pentru Ucraina, dar acestea sunt secrete și au fost puse sub umbrela NATO, astfel ca România să rămână în umbră.
Acest lucru a fost recunoscut indirect și de Klaus Iohannis printr-un răspuns la o întrebare pusă de un jurnalist belgian care a vrut să afle dacă țara noastră transferă arme către forțele Kievului.
“Ajutorul militar este acordat Ucrainei de către NATO și acest lucru este foarte bine, dar nu cred că este bine să facem declarații publice lungi despre ceea ce face o țară sau alta în acest sens”, a spus președintele României, în data de 12 aprilie, într-o conferință de presă.
Opinia publică din România se teme de extinderea războiului
Această atitudine retrasă poate fi explicată prin faptul că la nivelul opiniei publice se manifestă o teamă accentuată de război, iar președintele a decis să sacrifice victoriile diplomatice pentru a nu crea teamă și emoție într-o țară care deja se confruntă cu o criză economică.
“Cred că e o reținere un pic mai mare în rândul opiniei publice în ce privește acordarea unui sprijin militar direct, armament, pentru că există o teamă evidentă cu privire la riscurile de război, însă orice alt tip de ajutor este puternic sprijinit de români”, a declarat politologul Remus Ștefureac, director INSCOP, pentru Spotmedia.ro.
În urmă cu trei săptămâni, INSCOP a realizat un studiu sociologic cu privire la modul cum se raportează opinia publică la războiul din Ucraina.
“În jur de 80% dintre români susțin sancțiunile impuse de SUA și Uniunea Europeană împotriva Rusiei”, a declarat Remus Ștefureac, precizând că e un procent extrem de ridicat.
Mai mult, acesta a spus că românii, prin ajutorul acordat de societatea civilă refugiaților ucraineni, pentru prima dată după mulți ani, și-au recâștigat respectul de sine.
“Ce am remarcat în această cercetare este că reacția generală a societății civile și a populației față de refugiații ucraineni a determinat o îmbunătățire a stimei de sine, ceea ce e o chestiune importantă”, a declarat Remus Ștefureac, într-un interviu telefonic cu spotmedia.ro.
“Stima de sine crescută s-a reflectat și în ce privește direcția înspre care se îndreaptă țara, care, culmea, după izbucnirea războiului și în contextul crizei energetice, a crescut, aproape am văzut o dublare a procentelor, în comparație cu perioada anterioară războiului”, a mai adăugat politologul.
Sunt multe indicii că România sprijină în mod activ Ucraina. Prin țara noastră și Polonia sunt culoarele principale prin care se transportă de armament.
Multe din operațiunile de supraveghere se desfășoară cu avioane care zboară în spațiul aerian al României, iar strângerea informațiilor și prelucrarea acestora se face cu tehnologie și specialiști de aici.
Cu jumătate de gură, oficialii români au recunoscut că oferă un oarecare sprijin militar Ucrainei prin intermediul NATO sau direct.
“Armata (SUA) a reușit să realizeze rapid aceste transporturi prin accesarea stocurilor militare pre-poziționate, gata să fie încărcate în avioane de transport C-17 ale Forțelor Aeriene și a altor avioane de marfă, direcționându-le către baze militare din țările vecine (Ucrainei), în special în Polonia și România”, se arată într-un articol publicat de New York Times, la începutul lunii martie.