Figura înflăcărată a dreptei radicale George Simion a pierdut alegerile prezidențiale din România anul trecut, însă pe măsură ce coaliția de guvernare se destramă, el vede acum o rută alternativă către putere.
Partidele mainstream pro-UE din România încearcă să îl țină pe Simion, un ultranaționalist și eurosceptic, în afara jocului politic, în timp ce negociază posibile soluții la criză.
Dar politicianul apropiat de mișcarea MAGA este în fruntea sondajelor și insistă că a venit momentul ca partidul său să primească șansa de a guverna, arată o analiză Politico.
Sursa citată subliniază că ţara noastră e a șasea cea mai populată din UE şi găzduiește ceea ce urmează să devină cea mai mare bază aeriană NATO din regiunea Mării Negre.
Condusă de partidul lui Simion, România ar deveni un partener mai conflictual și mai imprevizibil pentru Bruxelles: acesta nu dorește ca Comisia Europeană să impună reguli privind cheltuielile publice, ar renunța la finanțarea Ucrainei și s-ar opune unei politici comune a UE privind migrația.
„Speranța mea este să avem o schimbare de putere… democrația înseamnă alternanță la putere, așa că trebuie să facă lucrul democratic și să ne lase să guvernăm… să asculte votul oamenilor”, a declarat Simion pentru Politico.
Criza actuală din România are la bază necesitatea adoptării unor măsuri severe de austeritate pentru corectarea deficitului. Principala ruptură din coaliția de guvernare a început după ce Partidul Social Democrat (PSD) și-a retras sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan, din cauza amplorii reducerilor bugetare.
Simion a criticat coaliția actuală drept o „alianță nefirească” formată din patru partide, întrucât include Uniunea Salvați România (USR) și partidul care reprezintă minoritatea maghiară (UDMR), pe lângă PSD și PNL — două partide care s-au alternat la guvernare după căderea comunismului în 1989.
La rândul său, Simion a declarat: „Suntem dispuși să vorbim cu oricine pentru a forma un guvern.”
Apropiat de președintele american Donald Trump, Simion a călătorit de mai multe ori la Washington — inclusiv pentru inaugurarea de anul trecut.
El se poziționează ca o figură de frunte a mișcării suveraniste de dreapta din Europa, organizând frecvent conferințe „Make Europe Great Again” și menținând legături strânse cu lideri conservatori precum premierul Italiei Giorgia Meloni și Marine Le Pen din Franța.
În fruntea sondajelor
Partidul său naționalist, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), se află în prezent pe primul loc în sondaje, cu 35%, potrivit Politico Poll of Polls — mult peste pesediştii aflați pe locul doi cu 20%.
Partidele de centru-dreapta PNL și USR susțin că social-democraţii pierd voturi în favoarea formațiunii lui Simion și vor să se distanțeze de măsurile de austeritate ale premierului Bolojan.
Între timp, premierul se confruntă cu posibile moțiuni de cenzură la începutul săptămânii viitoare, susținute de PSD și de AUR.
Situația tensionată amenință capacitatea României de a aproba contracte esențiale de apărare înainte de un termen-limită din mai, pentru accesarea a 16,68 miliarde de euro din împrumuturile SAFE ale UE. De asemenea, poate afecta accesul la 10 miliarde de euro din fonduri PNRR, care expiră la sfârșitul lunii august.
Deși Simion este deschis la negocieri pentru o coaliție, el s-a declarat „destul de pesimist” că se poate găsi o soluție în actualul Parlament.
„Deci putem avea alegeri noi și o nouă majoritate care probabil va urma trendul din Europa și din Italia și din alte țări”, a spus el, referindu-se la ascensiunea partidelor de extremă dreapta din UE.
Totuși, alegerile anticipate sunt puțin probabile, deoarece ar necesita respingerea a două guverne consecutive în Parlament și aprobarea dizolvării de către președinte — un scenariu considerat puțin realist, în contextul temerilor celorlalte partide că ar putea aduce o majoritate pentru Simion.
O criză de durată
Anticipând o criză prelungită, Simion a spus că este pregătit să negocieze cu oricine acceptă condițiile sale, care includ reducerea numărului de parlamentari și tăierea subvențiilor pentru partidele politice.
„Nu par să fie de acord cu aceste condiții. Poate vor fi de acord în următoarele săptămâni, pentru că criza va fi una de durată”, a notat el.
Dacă partidele nu acceptă cererile sale, Simion speră ca alegerile să aibă loc în trei-patru luni.
Premierul Bolojan a sugerat formarea unui guvern minoritar, însă ar avea nevoie în continuare de voturi suplimentare pentru majoritate.
Comentând criza, președintele României, Nicușor Dan, a declarat miercuri seara că liderii partidelor din Guvern i-au asigurat că exclud o coaliție cu AUR. Totuși, PSD și PNL continuă să se acuze reciproc că încearcă să obțină sprijinul AUR pentru a guverna.
„În următoarele câteva săptămâni, sperăm să găsim o soluție”, a spus Victor Negrescu, europarlamentar PSD. „Matematic, suntem blocați în această situație dacă vrem să ținem AUR și alte partide extremiste în afara puterii.”
El a dat vina și pe premier, pe care îl acuză că a ignorat îngrijorările partidului său.
„I-am spus lui Ilie Bolojan că avem dificultăți cu modul în care este condus guvernul, fiind mai de dreapta decât am convenit”, a spus Negrescu.
El a adăugat că timp de luni de zile social-democrații au avertizat că ar putea părăsi coaliția dacă direcția nu se schimbă. „Au existat mai multe moduri prin care premierul putea reacționa, să dea un telefon liderului nostru, nu a făcut asta.”
Pe de altă parte, PNL și USR îi acuză pe social-democrați că au trădat angajamentele din acordul de coaliție și că alimentează ascensiunea AUR.
„Coaliția pro-europeană pe care social-democrații tocmai au destrămat-o a fost formată cu scopul explicit de a împiedica partide extremiste precum AUR să ajungă la putere”, a declarat purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler.
„Acum social-democraţii plănuiesc răsturnarea Guvernului, din care încă fac parte, împreună cu aceste forțe politice pro-ruse… întreaga responsabilitate le revine social-democraților dacă facilitează accesul extremiștilor la putere.”
În timp ce Simion vede criza ca pe o oportunitate pentru partidul său de a ajunge la guvernare, el este mai rezervat când este întrebat dacă își dorește chiar el funcția de prim-ministru.
„Nu neapărat. Suntem interesați să stabilizăm țara. Desigur, avem oameni care pot ocupa funcția de premier — oameni calificați. Dar deocamdată vrem să stabilizăm țara, pentru că Comisia Europeană a permis social-democraţilor și liberalilor din actuala coaliție să ajungă la un deficit uriaș.”
B.B.