Ca să fie adoptată de Guvern până la finalul anului, după cum cere PNRR, o soluție pentru pensiile speciale ar trebui stabilită în următoarele zile.
„Ministerul Muncii, conform celor din PNRR, are jalon să iniţieze legea cu pensiile speciale. (…) O să ne încadrăm în termen cu jalonul până la 31 decembrie, să venim cu o lege şi să închidem capitolul acesta”, spunea Marcel Ciolacu la mijlocul lunii trecute.
Capcana neconstituțională
Dacă exprimarea președintelui PSD a fost corectă, este posibil ca Guvernul să se îndrepte, voit sau nu, spre o capcană neconstituțională în care mai fost, voit sau nu, în 2020.
„Legea criticată are un caracter profund eterogen, vizând statute profesionale diferite, precum și funcții de demnitate publică, tratate împreună din perspectiva pretinsului deziderat de eliminare a ‘pensiilor speciale’, fără a se respecta exigențele impuse atât din punct de vedere al formei specifice fiecărui domeniu de reglementare, cât și al fondului reglementărilor”, explica atunci CCR.
Ar fi trebuit să fie clar că un asemenea demers trebuie făcut distinct pe fiecare tip de pensie specială în parte.
Pe fondul chestiunii, două sunt categoriile de pensii care ridică probleme. Restul e strict chestiune de voință politică.
Pensiile militare
Pensiile militarilor, care nu au garanții constituționale. Banca Mondială, consultantul Ministerului Muncii, a recomandat menținerea lor în contextul actual. Este un subiect delicat, indiferent de context.
Întrebarea este dacă oameni care își riscă viața în teatre de operațiuni, în incendii, în misiuni de spionaj, infiltrați în clanuri sau rețele, merită pensii speciale la vârste reduse de pensionare. Dar numai acești oameni.
Dacă înțeleg de ce partea operativă a militarilor din diverse structuri poate fi astfel recompensată de societate, nu văd niciun motiv să le primească tot felul de angajați cu epoleți și grade de prin tot felul de birouri, unde cel mai mare risc e să-și rupă unghia în vreun capsator sau să se taie cu o foaie de hârtie.
Cuantumul pensiei este o altă problemă (Legea 223/2015): 65-85%, în funcție de vechime, din media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, la alegerea titularului, din ultimii 5 ani de activitate. De aici posibilitatea, mai ales pentru cei cu funcții de conducere, să își asigure 6 luni consecutive cu venituri foarte mari. Raportarea la o medie a întregii activități ar fi cu siguranță cu mult mai echitabilă.
Cât despre vârsta de pensionare, minimum 45 de ani, pentru cei născuți până în 1959, respectiv 47 de ani, pentru cei născuți după 1970, ea se justifică numai pentru condiții de mare uzură profesională și, desigur, fără posibilitatea de revenire în activitate pe exact aceleași poziții din care să cumuleze și pensia, și salariul.
Pensiile magistraților
Pensiile magistraților sunt garantate prin mai multe decizii CCR, deci discuția despre existența lor este inutilă. Asta nu înseamnă că ele trebuie să rămână ca acum. Pentru că există aberații și privind beneficiarii, și cuantumul.
În primul rând, pensia magistratului ar trebui să fie doar a celui care a făcut efectiv meseria toți cei 25 de ani prevăzuți ca vechime minimă. Ceea ce acum nu se întâmplă.
Asimilații
Pe de-o parte, potrivit Legii 303/2004, în calcularea vechimii magistratului sunt luate în considerare şi perioadele în care acesta a fost avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.
Adică 20 de ani ai fost consilier juridic, fără obligațiile, restricțiile, responsabilitatea, riscul, uzura magistratului, printr-o instituție, prinzi la un moment dat un concurs, eventual pe o criză mare în sistem, mai stai 5 ani judecător și ai pensie de magistrat.
În campania pentru alegerea în CSM de anul acesta, unul dintre candidați promitea și echivalarea vechimii anterioare ca polițist.
Pe de altă parte, potrivit art 87 din Legea 303/2004, este asimilat magistraților personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, CSM, Institutul Naţional de Criminologie, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi din Institutul Naţional al Magistraturii.
Deși nu fac muncă de magistrați, personalul asimilat are statut integral de magistrat, atât în privința salarizării, cât și a pensiei. Ba, mai mult, beneficiază de un traseu cu mult mai lejer de avansare în grad profesional decât al unui magistrat, astfel încât mai toți ies la pensie cu grad maxim.
Am cerut informații la Ministerul Justiției, Ministerul Public și CSM despre situația personalului asimilat.
În MJ sunt în total 198 de posturi de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, din care 155 de posturi sunt ocupate efectiv. Ele sunt răspândite în toate structurile ministerului, inclusiv, de exemplu, gestionarea solicitărilor de informații în baza Legii 544, nu doar în zonele sensibile, cum ar fi avizare, elaborare acte normative sau contencios.
Costul total lunar cu salariile acestui personal sunt foarte mari. În sume nete ei au încasat în total: 2.406.555 de lei în august, 2.442.878 de lei în septembrie și 2.353.188 de lei în octombrie. Deci o medie de 15.526 de lei net/lunar/angajat asimilat. Pensiile lunare sunt și mai mari conform raportării la venitul brut.
În comparație, ministrul Justiției are un salariu lunar brut de 21.800 de lei.
Ministerul Public nu a furnizat informațiile despre personalul asimilat nici după 2 săptămâni de la solicitare.
Nu există nicio justificare ca niște angajați care nu fac activitate de magistrați să aibă statut și beneficii de magistrați. Pot fi funcționari publici foarte bine plătiți, dar nu magistrați cu pensii speciale.
Cuantumul rezolvă și vechimea
Pe lângă faptul că pensiile magistraților ar trebui să revină exclusiv magistraților, cuantumul lor ar trebui să revină la valori rezonabile.
Acum pensia magistratului, cu o parte contributivă și una plătita de stat, este 80% din indemnizaţia de încadrare brută lunară/salariul de bază brut lunar şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De aici pensii mai mari decât salariile.
Dacă baza de calcul ar fi ultimul salariu net fără sporuri, suma ar fi cu mult mai rezonabilă și nu la fel de tentantă pentru a ieși din activitate.
Cu cât pensia va fi mai moderată, dacă încărcarea uriașă cu dosare de acum și instabilitatea legislativă se vor rezolva, tentația pensiei va fi mai mică. Deci ar fi rezolvată pragmatic, fără risc de exod și tensiune inclusiv chestiunea pensionărilor anticipate. Este cu mult mai eficient să îi motivezi să rămână decât să îi forțezi.