Tinerii nu sunt mai capabili să recunoască fake news decât persoanele în vârstă

flavia.durach
Specialist în studiul și combaterea dezinformării online
Lector universitar doctor la Facultatea de Comunicare și Relații Publice, SNSPA, București. Interesele sale de cercetare includ studiul efectelor mass media în societate, cu accent pe dezinformarea online, rolul și impactul platformelor digitale, comunicarea strategică și atitudinile cetățenilor europeni.

În discuțiile cu studenții mei despre fake news, primesc frecvent răspunsul că vârstnicii ar fi mai vulnerabili. Ei sunt mai creduli, consumă prea multe știri la TV și petrec prea puțin timp accesând sursele „alternative” de pe Internet – acestea sunt argumentele pe care le oferă tinerii pentru a-și justifica percepția.

Date noi de cercetare infirmă această idee.

Nu, vârstnicii nu sunt neapărat mai vulnerabili

Un studiu realizat în SUA arată că adulții în vârstă nu sunt mai predispuși să creadă știrile false decât adulții mai tineri. Corelația dintre vârstă și susceptibilitatea la fake news a fost identificată doar în cazul persoanelor de peste 70 ani, care au o abilitate mai redusă de a recunoaște în mod corect știrile false, în anumite condiții.

Studiul a fost aplicat în etapele timpurii ale pandemiei de Covid-19, când capacitatea de a discerne între informațiile medicale autentice și cele din surse îndoielnice a devenit esențială pentru a lua cele mai bune decizii legate de sănătatea personală.

Cercetătorii au efectuat studiul între mai și octombrie 2020, cu două grupuri de participanți: tineri (studenți) și seniori (persoane cu vârste cuprinse între 61 și 87 de ani). Participanții au fost rugați să citească integral și să evalueze 12 articole de știri pe subiecte legate de Covid, dar și pe alte teme. În fiecare categorie, șase știri erau reale și șase erau fake.

După parcurgerea fiecărei știri, respondenții au fost întrebați dacă știrea este credibilă sau nu și cât de siguri sunt pe evaluarea lor. În plus, cercetătorii au măsurat și alte variabile: abilitățile de gândire analitică ale participanților, procesele afective și frecvența consumului de știri.

Diferențele nu stau în vârsta indivizilor

În cadrul acestui experiment, capacitatea de a detecta știri false este comparabilă între adulții tineri și cei mai în vârstă. Diferențele individuale în ceea ce privește abilitățile de gândire analitică sunt decisive pentru ambele grupe de vârstă.

După cum anticipam mai sus, există totuși o categorie de vârstă mai vulnerabilă. Adulții de peste 70 de ani manifestă o capacitate mai scăzută de a detecta fake news, dar în funcție de cele trei variabile: gândire analitică, afectivitate și frecvența consumului de știri.

Mai exact, persoanele din grupa de vârstă 70+ care consumă în mod frecvent știri și manifestă procese afective pozitive au cea mai mare probabilitate de a procesa superficial informațiile și de a se păcăli astfel privind veridicitatea știrilor.

Putem specula că, cel puțin până la o anumită vârstă, seniorii se pot folosi cu succes de experiența de viață și cunoștințele acumulate pentru a se orienta în abundența de informații.

Educație media pentru grupurile vulnerabile

Aceste rezultate trebuie să ne dea de gândit cu privire la publicul țintă predilect al intervențiilor de educație media, considerate una dintre cele mai eficiente metode de combatere a dezinformării.

În România, reprezentanții societății civile (și, până la un punct, sistemul formal de educație) au sporit inițiativele de educație media ca armă împotriva fake news. Acestea se axează pe dezvoltarea gândirii critice, pe conștientizarea mecanismelor dezinformării în mediul digital și pe dezvoltarea abilităților de fact checking, cum ar fi citirea laterală (practica de a verifica informațiile pe măsură ce sunt citite, nu după parcurgerea întregului mesaj).

O limitare a acestor intervenții este că ele îi vizează aproape exclusiv pe tineri (elevi sau studenți) și nu reușesc să ajungă neapărat la alte grupuri vulnerabile. Dacă pornim de la ideea că atât tinerii, cât și vârstnicii împărtășesc un nivel similar de vulnerabilitate în fața dezinformării, atunci trebuie să gândim intervenții de alfabetizare media mai cuprinzătoare, pentru grupe de vârstă diferite.

Este adevărat că tinerii sunt un public țintă mult mai accesibil, fiind deja parte a sistemului de educație și, deci, putând fi „abordați” mai ușor.

Cu toate acestea, este nevoie de o preocupare crescută pentru atingerea altor grupuri vulnerabile prin educație media în regim non-formal: vârstnicii (în special cei cu vârsta de peste 70 de ani) și grupurile sociale defavorizate.

Se simte nevoia unor noi propuneri de politici publice în domeniul educației media, care să fie inclusive și să permanentizeze acest tip de intervenții pentru creșterea imunității societății românești la dezinformare.

Acest articol face parte din secțiunea NEW EDU, susținută de
brio