Abuzul în serviciu era deja o infracțiune foarte greu de pedepsit după mutilarea comisă de CCR în 2016. Ea a stabilit prin Decizia 405/2016 că abuzul nu mai poate fi pedepsit decât dacă prejudiciul este comis prin încălcarea unei legi în sens strict, adică actul normativ emis de Parlament sau OUG.
Regulamente, HG, decrete, ordine de ministru etc, deci legislație secundară și terțiară, pot fi încălcate fără riscuri penale. A fost atunci un seism de proporții care a închis mii de dosare și a lăsat nesancționată cea mai mare parte a faptelor.
Dragnea a avut însă ghinionul să pice chiar pe o lege și atunci a avut nevoie de alt argument: nivelul prejudiciului. Așa a apărut, la începutul lui 2017, OUG 13, care dezincrimina abuzul în serviciu sub pragul de 200.000 de lei.
Gestul a avut valoarea declanșatorului și știm ce a urmat, chiar și după ce OUG 13 a fost abrogată fără să fi produs efecte.
În vara lui 2017, CCR a emis Decizia 392 în cadrul căreia “subliniază că legiuitorul are obligația de a reglementa pragul valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu”.
Deci în mod evident un prag trebuia pus, ca să nu se întâmple așa cum a fost cu prescripția, dar valoarea pragului era marea miză.
Când Ministerul Justiției a elaborat proiectul de armonizare a codurilor penale cu deciziile CCR, ministrul Predoiu s-a fofilat și a lăsat Parlamentului misiunea de a stabili pragul.
Cu pasa servită, PNL, PSD și UDMR au încercat să desăvârșească ce a ratat Dragnea și să ia și ultima suflare din abuzul în serviciu.
Liberalul Fenechiu, inițiatorul multor altor nenorociri legislative, și-a dat mâna cu pesedistul Cazanciuc, posibil viitor ministru al Justiției, au pus pe hârtie împreună cu alți liberali și pesediști plus un udemerist un prag chiar peste cel visat de Dragnea – 250.000 de lei.
Nu au emis nicio justificare prin care măcar să încerce să arate de ce aceasta este valoarea corectă. Totuși, senatorii PNL și PSD, sub bagheta dnei președinte Gorghiu, au votat visul lui Dragnea cu asupra de măsură.
Președintele Comisiei Juridice din Senat, Cristian Niculescu-Țâgârlaș, confirmă ceea ce aflasem pe surse, că toți au executat întocmai și la timp ceea ce s-a stabilit noaptea ca hoții, duminică, în conclavul de la Vila Lac. Adică de Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Kelemen Hunor, în prezența lui Cătălin Predoiu, a cărui rezistență la nivelul de 250.000 de lei a fost repede anulată.
Rareș Bogdan a reacționat vehement pe Facebook, și alți liberali au făcut pe niznaiul sau pe opozanții la TV, deși, repet, inițiatorii sunt jumătate din PNL, care are conducerea Senatului, iar senatorii PNL au votat. Cum adică PNL nu susține acest prag?
Urma să fie un cadou pentru folosirea în liniște a banilor din PNRR și PNDL, mai ales pentru primarii din rural care jonglează cu sume mai mici, dar și pentru oricine e suficient de abil să împartă achizițiile în contracte mai mici, sub prag. Plus că ar mai scăpa de dosare niște tovarăși căzuți în păcat sub 250.000 de lei.
Nu mai au aceeași frică de popor. Au ocupat justiția din interior, fără asalt, și au observat că tema justiției s-a dus, cu tot cu pragul abuzului. Din mai multe motive.
Pe de-o parte, a devenit clar că 2017 a fost mai ales, covârșitor, despre “Dragnea la pușcărie” pentru că Dragnea a vrut să fie special, să aibă lege pentru el, din același registru cu pensiile speciale. Și a enervat.
Acum nu mai există cineva care să concentreze o asemenea furie și principiul, din păcate, contează foarte puțin. O dovadă este și partidul care a beneficiat major din acel val.
USR și-a trădat discursul din 2017. Nu prea mai poți să faci credibil cine știe ce scandal privind nivelul de la care abuzul e penal, când în cazul unui primar de-al tău ai afirmat “ANI nu ar trebui să se uite la 3.000 de lei pe lună”. Dacă sub 3.000 de lei pe lună e în regulă, de ce nu ar fi și 250.000 de lei/contract?
Apoi, societatea e nervoasă pe Justiție. Din multe motive corecte și reale, imputabile magistraților. Dar și din motive care nu le sunt imputabile. Unele țin de decizii CCR sau proastă legiferare, altele de proastă organizare a Justiției, de lipsurile logistice. Diferența e adesea însă greu de făcut.
Ca dovadă, iată că Piața Victoriei a fost aproape goală miercuri seară. Grijile sunt acum altele și nici Dragnea nu mai e.
O frică, totuși, mai au și se pare că ea a avut un prim efect. Frica de Comisia Europeană, pe care procurorul șef EPPO, Laura Codruța Kovesi, avertizează că o va sesiza, inclusiv în cadrul mecanismului “rule of law”, dacă pragul de azi pentru abuzul în serviciu va fi adoptat. Probabil că informal a și sesizat-o.
Explicația e simplă: “Ceea ce văd în aceste amendamente propuse este intenția de a dezincrimina parțial infracțiunea de abuz în funcție. Dacă aceste modificări ar fi adoptate, ar afecta investigațiile EPPO și ar scădea nivelul existent de protecție a intereselor financiare ale UE în România.
Acesta este motivul pentru care vom urmări cu atenție următorii pași ai procedurii legislative și vom fi pregătiți să aducem această problemă în atenția Comisiei Europene, inclusiv în cadrul mecanismului de condiționare a statului de drept”, a spus Codruţa Kovesi pentru SpotMedia.ro.
Și fiind vorba și despre banii din PNRR și alte fonduri europene, poate ieși prost.
După reacția dnei Kovesi și cu perspectiva altor probleme, Marcel Ciolacu i-a pasat cartoful fierbinte ministrului Predoiu: „să prezinte public o variantă de reglementare adecvată în acord cu deciziile Curții Constituționale, cu recomandările Comisiei de la Veneția și cu opiniile specialiștilor în drept”.
Adică i-a cerut ceea ce MJ trebuia să facă de la început. Dar probabil nu primise plicul cu valoarea pragului, a venit mai întâi cel cu procurorii șefi.
Și, ca prin minune, MJ a comunicat la ceas de seară: “Pentru dezbaterile din Camera Deputaților asupra proiectului de lege privind nivelul pragului la infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 din Codul Penal, Ministerul Justiției va susține adoptarea de către Camera Deputaților a unui prag de 9.000 de lei”.
De ce 9.000 de lei? De ce nu 1.000 de lei? Din care joben e scos acest prag? De ce abia acum? Premierul Ciucă a îmbrățișat imediat soluția 9.000 de lei. Dl Ciolacu, la fel. Va înghiți probabil în sec și Kelemen Hunor. Nu le-a ieșit de data asta.
Este un mare semnal de alarmă, mai ales că ministrul Justiției numai ce a anunțat pregătirea unei ample modificări a legislației penale. Dacă Comisia Europeană nu va fi pe fază, acest mare “șantier” legislativ va fi pasa perfectă pentru un nou măcel al legii penale.