În decembrie 1989, deși mulți știau că Ion Iliescu are puternice legături la Kremlin, n-a avut prea mare importanță. România venea dintr-o dictatură întunecată, foame și frig, iar Uniunea Sovietică, la acel moment, aflată sub conducerea lui Mihail Gorbaciov, era văzută ca o forță a schimbării și nu ca o amenințare.
Și, cu toate acestea, o parte a opiniei publice, încă din primele momente după ce Iliescu a preluat puterea, a strigat „Jos, comunismul!”.
Acea parte a devenit opoziția din stradă și a creat fenomenul Piața Universității. Iliescu și acoliții săi sau simțit amenințați și au decis să reprime protestele din București, folosind minerii ca forțe de represiune.
În cele trei decenii și jumătate de democrație românească sunt multe pete întunecate, abuzuri de putere și violență, iar Moscova a fost mereu prezentă.
Ceea ce se întâmplă în zilele noastre, promovarea lui Călin Georgescu, susținerea lui de către rețelele de rezerviști militari și ai serviciilor secrete, are legătură și moștenirea lui Ion Iliescu și conexiunile sale cu Moscova.
Înmormântarea unui agent KGB
Ca efect al războiului din Ucraina și al faptului că România a ajutat Kievul și Chișinăul să reziste în fața asaltului total al lui Putin, Kremlinul a activat ramificațiile rețelei Caraman din țară, construind o infrastructură anti-europeană și anti-NATO pe care a activat-o în perioada campaniei electorale.
Mihai Caraman a fost un spion român, recrutat și de KGB, care vreme de un deceniu a reușit să sustragă documente din birourile NATO, până în 1968, când a fost deconspirat și trimis la București.
Se bucură de protecția Kremlinului și devine un fel de erou al Direcției de Informații Externe, formând o întreagă generație de spioni care au acționat în perioada Războiului Rece.
După prăbușirea regimului Ceaușescu, Ion Iliescu îl numește pe Mihai Caraman director al nou înființatului Serviciu de Informații Externe, pe care-l conduce timp de doi ani, fiind schimbat la câteva luni după prăbușirea Uniunii Sovietice.
Moare în iulie 2024, iar ceremonia funerară s-a transformat într-un eveniment de unde rezerviștii, care au gravitat în jurul său, au declanșat, în colaborare cu Moscova, unul dintre cele mai sofisticate și intense atacuri asupra unui stat membru NATO.
Chemarea la acțiune
Coroana de flori, semnată „Mihaela și Mircea Geoană”, trimisă de un anonim în numele fostului secretar-adjunct al NATO și candidat la președinție, a fost, în opinia mea, o amenințare ascunsă la adresa lui Geoană, că nu va ajunge niciodată președintele României, dar și un semnal de trecere la acțiune.
De la acel moment, 24 iulie, s-a declanșat o puternică operațiune militară de dezinformare, bazată pe acțiuni de demonizare, divizare a societății și inocularea derutei în rândul instituțiilor și a opiniei publice.
Kelemen Hunor, președinte UDMR, a confirmat apartenența lui Călin Georgescu la rețeaua Caraman, așa cum a arătat și Spotmedia.ro, într-o investigație publicată în data de 28 noiembrie 2024.
Infrastructura fusese creată - mii de pagini de Facebook care promovau așa-zise „valori naționale”, teorii conspiraționiste, dar și sfaturi pseudo-medicale, influențau deja milioane de români.
O mare parte dintre paginile de Facebook ale grupărilor de rezerviști au început să fie bombardate cu postări populiste, naționaliste, anti-occidentale și anti-europene.
Grupurile de WhatsApp, chiar și unele de militari activi, au fost vizate de campanii de influență orientate împotriva ajutorului pentru Ucraina și exacerbându-se nemulțumirile legate de salarii sau pensii.
La toate acestea, s-au adăugat campaniile politice desfășurate de membrii ai Parlamentului, cum ar fi Diana Șoșoacă și George Simion, care susțineau public agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, dar și campanii desfășurate pe TikTok sau pe site-uri care promovau retorica lui Vladimir Putin.
Răspândirea unui virus
Din datele de până acum, Călin Georgescu nu a fost un candidat ales de Moscova. Nimeni de acolo nu a venit să spună că el e cel mai potrivit pentru o astfel de misiune.
Georgescu a fost o „conservă” într-una din ramificațiile rețelei Caraman, protejată de părți ale sistemului de informații din România, păstrată pentru orice eventualitate.
A fost mereu testat și promovat la evenimente sociale marginale - de exemplu, discursul despre cânepă, ținut la o întâlnire organizată de Asociația Medicală CBD Transilvania - făcea declarații ilogice și șocante, dar care se potriveau cu profilul diverselor grupări de conspiraționiști, care-l promovau.
Infiltrarea lui în sistemul politic din România a fost precum cea a unui virus, introdus prin mai multe zone în corp, pentru a se multiplica și răspândi în întregul organism.
În opinia mea, reprezentanții Rusiei s-au implicat în trei moduri în această operațiune: au oferit „know-how”, acces la bani, în special criptomonede, și ascunderea urmelor digitale.
Fără un astfel de ajutor, era practic imposibil pentru cineva din România, oricine ar fi fost el, să genereze o tendință pe TikTok care să-l propulseze pe Călin Georgescu pe locul 9 în clasamentul global.
A fost nevoie de specialiști care „să deschidă porțile rețelelor sociale”, iar acest lucru se face cu foarte mulți bani, dar și cu consimțământul celor de acolo, deci influență.
Reprezentanții TikTok, în afara unor lungi comunicate de presă, n-au prezentat până acum modalitatea tehnică și sumele plătite prin care Călin Georgescu a reușit să atingă și 5 milioane de vizualizări pentru o singură postare, conform unor date care apar într-un raport SRI.
Salvatorul, manevrat de nostalgicii comunismului
După ce a fost validat politic, cei aflați în spatele lui Călin Georgescu au continuat campania cu aceeași forță, următorul lor obiectiv fiind să-l transforme pe acesta într-un „lider din estul Europei”, acceptat de cercul lui Donald Trump, președintele ales al SUA.
În continuare n-au contat banii, dar proiectul a fost mai greu, iar structurile politice americane au refuzat să-l valideze. Georgescu a ajuns să dea interviuri, intens promovate în România, cu agenți de influență ai Rusiei din SUA, dar cu o influență mai redusă.
Totuși, Elon Musk, în trei postări adresate celor 190 de milioane de urmăritori ai săi, face referiri la situația din România, criticând anularea alegerilor, iar Alexandr Dughin, un important vector de propagandă al Rusiei, îl susține pe Georgescu prin postări repetate.
Mulți oameni se întreabă cum a fost posibil și ce urmăresc grupările din spatele unui candidat ciudat, fără partid, cu trecut dubios și admirator pe față a unui lider acuzat de crime de război?
Ce au urmărit din 1990 și până acum - controlul instituțiilor, al resurselor, păstrarea României într-o zonă gri, profitabilă pentru elita politico-militară, în care deținătorii puterii să nu mai fie obligați să respecte reguli sau legi, să nu se mai simtă amenințați de posibile procese, control și impozitare ale averilor.
Călin Georgescu e departe de a fi un salvator. Nu e decât un instrument manevrat de moștenitori și nostalgici ai puterii comuniste, care consideră și cred că locul României e sub autoritatea Kremlinului.
Ei folosesc nemulțumirea justificată a unor oameni față de actuala clasă politică, una coruptă, mediocră, care nu s-a ridicat niciun moment la înălțimea perioadei complicate prin care trecem, pentru a-și atinge propriile scopuri - întoarcerea la putere și îmbogățirea rapidă. Nimic nou pe Frontul de Est.