Mobilizarea nu-l salvează pe Putin, ci amintește de ultimele zile ale lui Hitler

Decizia liderului de la Kremlin a provocat o explozie socială în Rusia. Mii de tineri fug din țară, părinții plâng și se ceartă cu ofițerii de la centrele de recrutare, iar protestele sunt tot mai frecvente. Noii recruți au nevoie de haine, arme și antrenament, dar nimeni nu pare pregătit pentru ei, așa că în două săptămâni vor fi trimiși pe front.
Mobilizarea nu-l salvează pe Putin, ci amintește de ultimele zile ale lui Hitler
  • Rețelele sociale sunt inundate cu clipuri video care prezintă confruntări între părinți disperați și autorități, recruți și viitorii comandanți, protestatari și forțe de ordine.
  • În cele șapte luni de război, armata rusă a arătat că nu are proceduri, resurse și personal calificat pentru a efectua rotația trupelor. Va fi imposibil să-i integreze pe noii recruți.
  • Serviciile de informații americane au interceptat discuții între militari, certuri între subordonați și comandanți, dar și faptul că Putin dă ordine directe generalilor.

Autocarele albe, pline cu tineri recruți, se mișcă încet. Se aud sirenele unei mașini de poliție, iar o mamă jelește. E noapte, iar războiul a ajuns în Rusia. Mobilizarea a produs prima fisură importantă în susținerea populară a lui Vladimir Putin.

“Comportamentul actual al președintelui rus îmi amintește de Hitler, care în ultimele zile ale celui de-al III-lea Reich a recrutat minori și bătrâni pentru a apăra regimul. În mod ironic, Putin face exact ceea ce-au făcut și naziștii”, a declarat generalul în rezervă Ben Hodges, fostul șef al trupelor SUA din Europa.

Kremlinul și-a propus să mobilizeze peste 1,2 milioane de soldați, anunță site-ul rusesc Meduza și nu 300.000, cum a declarat ministrul Apărării Sergei Șoigu.

Măsura reprezintă o decizie disperată, pentru a stopa avansul trupelor ucrainene pe frontul de est, dar vine la pachet și cu o explozie socială.

Cel puțin cinci centre de recrutare au fost atacate cu cocktailuri Molotov după ce Vladimir Putin a anunțat mobilizarea parțială.

De asemenea, punctele de trecere a frontierelor, mai ales cu Georgia, dar și cu Finlanda sau Kazahstan, au fost luate cu asalt. Conform unor martori oculari, cozile de mașini la granițe se întind pe zeci de kilometri și se așteaptă cu orele.

În teritoriile ocupate, administrațiile numite de Moscova organizează o mascaradă de referendumuri pentru a putea declara că acestea aparțin Rusiei.

Un nebun dispus să distrugă lumea

Până în 21 septembrie, când a decis măsurile extreme, Putin s-a crezut un mare strateg care poate să împace și capra și varza. 

A vrut să cucerească Ucraina, dar fără a provoca o criză internă. De aceea, a repetat în aparițiile publice că nu vrea să trimită pe front recruți fără experiență militară. 

Înfrângerile și perspectiva unei retrageri rușinoase l-au făcut să ia o decizie pe care ar fi vrut s-o evite.

Marea lui problemă e că și-n noua situație n-are nicio garanție că va câștiga războiul.

Va fi interesant de urmărit, în următoarele zile, dinamica tensiunilor interne. Teama de moarte a celor trimiși forțat la război a creat o volatilitate extremă. Se poate întâmpla orice.

Rețelele sociale sunt inundate cu clipuri video care prezintă confruntări între părinți disperați și autorități, recruți și viitorii comandanți, protestatari și forțe de ordine.

E prematur să se vorbească de-o cădere a regimului, dar Vladimir Putin n-a fost niciodată atât de vulnerabil.

Amenințarea directă cu posibilitatea folosirii armelor nucleare a creat o stare de tensiune în întreaga lume, inclusiv în Rusia. China s-a detașat de Putin, dar mai mult decât izolarea e faptul că oamenii din diferite țări, culturi sau religii îl percep acum ca pe-un nebun dispus să distrugă civilizația.

Generalul Oleksi Gromov, comandant adjunct în Marele Stat Major din Ucraina, a spus că mobilizarea anunțată de Putin e „o consecință a creșterii amenințărilor interne și externe la adresa regimului de la Kremlin”, informează agenția de presă Unian.

Din perspectivă militară, mobilizarea e un eșec. Noii recruți trebuie echipați, înarmați și antrenați. În cele șapte luni de conflict, forțele armate ruse au arătat că nu au proceduri, resurse și personal calificat pentru a efectua rotația trupelor.

În situația în care trimiți pe front sute de mii de oameni care nu vor să lupte, slab înarmați și neantrenați, înfrângerea e garantată.

“Autoritățile ruse recrutează forțat bărbați pentru a lupta în Ucraina, folosind justificări slabe și încălcând promisiunea Kremlinului de a trimite pe front doar militari cu experiență”, se arată într-un raport al Institutului pentru Studiul Războiului din Washington.

“Sunt mobilizate persoane, cum ar fi protestatari la adresa regimului, care vor intra în război cu un moral prăbușit. Acțiunea în forță a autorităților de la Moscova va exacerba resentimentele interne față de-o măsură nepopulară”, se mai precizează în studiul citat.

Putin dă ordine generalilor

Prin mobilizarea generală, mascată într-una “parțială”, cum a precizat Vladimir Putin în discursul din 21 septembrie, liderul de la Kremlin a creat și contextul apariției unei puternice forțe de opoziție - e vorba de armată.

Serviciile de informații americane au interceptat discuții între militari, certuri între subordonați și comandanți, dar și faptul că Putin dă ordine directe generalilor, anunță CNN.

De asemenea, interceptările arată un grad înalt de nemulțumire în rândul militarilor, care se plâng familiilor de incapacitatea comandanților și de lipsa unei strategii.

"Dacă Rusia se oprește și nu mai luptă, războiul se sfârșește, dacă Ucraina se oprește și nu mai luptă, dispare" - Antony Blinken, secretar de stat SUA

Faptul că un lider politic intervine peste comandanții militari produce frustrare la care se adaugă și umilința îndurată de armată în urma înfrângerilor repetate.

În momentul în care o parte din Rusia va căuta vinovați pentru criza morală și socială, Putin o să fie cel spre care se vor aținti privirile nemulțumite.

„Mi-am luat rămas bun de la soția și fiica mea”, a povestit Serghei, în vârstă de 49 de ani, după ce a primit hârtiile de recrutare de la oficialii din Buriatia, o regiune din estul Siberiei. „Oamenii mă întrebau unde merg. Le-am spus că mă îndrept spre front”, a mai spus el, citat de cotidianul britanic “The Times”, dar Serghei a plecat din Rusia ca să nu ajungă pe front, în Ucraina.

Numărul rușilor care au intrat duminică în Finlanda pe la frontiera terestră cu Rusia a fost dublu față de duminica precedentă, a anunțat poliția de frontieră finlandeză.

În două zile, cel puțin 100.000 de posibili recruți au fugit de frica războiului în țările învecinate.

Dacă se continuă în acest ritm, criza economică se va accentua. Atât cei care se înrolează, cât și cei care fug sunt persoane care munceau, principali susținători ai familiilor lor. Prin dislocarea acestora se produce o disfuncționalitate majoră pe piața muncii.

Citește discursul integral al Lui Vladimir Putin din data de 21 septembrie, comentat și adnotat, dar și pe cel al lui Nicolae Ceaușescu din 20 decembrie 1989 ca să descoperiți asemănările - Foto: Kremlin.ru / Wikimedia

Dar problema principală a lui Putin e că prea puțini ruși cred în război. Nici susținătorii săi nu sunt dispuși să moară în Ucraina, chiar dacă propaganda Kremlinului i-a făcut să creadă că acolo se află și uneltesc inamicii Rusiei.

Undeva în planul secund, oricât ar încerca reprezentanții regimului să ascundă, se află un adevăr de nezdruncinat, Vladimir Putin a declanșat invazia.

“Dacă Rusia se oprește și nu mai luptă, războiul se sfârșește, dacă Ucraina se oprește și nu mai luptă, dispare”, a declarat Antony Blinken, secretarul de Stat al SUA, în discursul său din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.

În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇