Am urmărit cu mare interes prestațiile celor doi candidați pentru șefia DNA, susținute în fața comisiei de interviu de la Ministerul Justiției.
Fostul procuror șef Crin Bologa a reluat în linii mari datele din bilanțul pe 2022 și a prezentat un proiect de relansare, după reconstrucția unei instituții pe care a reușit să o stabilizeze după atacurile sălbatice ale politicului și CCR.
Și tocmai pentru că instituția este acum stabilizată, miza șefiei ei redevine mare. Sigur, noile legi ale justiției pot anihila cu mult mai ușor, cu mâna președintelui de instanță, orice judecător sau complet incomod. Dar nu chiar pe toți. Și mai sunt periculoasele acorduri de recunoaștere a vinovăției.
După audierea de peste două ore a dlui Bologa, a urmat extrem de interesanta audiere a contracandidatului său, dl procuror Marius Voineag, căruia surse din sistemul judiciar îi atribuie afirmația că este deja câștigător al funcției. Dl Voineag a refuzat să infirme această informație pe surse.
Poate cel mai edificator a fost finalul interviului domniei sale, mai precis întrebarea psihologului din comisie despre resortul intern, motivul, nevoia care l-au împins să scrie proiectul. În ce constă, până la urmă, nevoia de schimbare la DNA, cât timp în același proiect dl Voineag scrie și ce vrea să facă, și de ce nu poate să facă ce ar vrea? Dl Voineag nu a fost în stare să dea un răspuns coerent (minutul 1:20:21).
Nu e nicio mirare că dl psiholog nu a înțeles ce vrea dl Voineag de la DNA, cât timp prezentarea de până atunci a fost o combinație de lozinci, platitudini și citate din autori străini, probabil pentru impresionarea ministrului. Doar că nu a prea ținut minte numele celor citați, pe care le căuta mereu pe foi.
Grav este că dl candidat Voineag și-a fundamentat autodeclaratele puncte cheie ale proiectului pe neadevăruri, minciuni sau crase lacune de documentare. Cum ele au generat enervare printre procurorii DNA care au urmărit interviul, am cerut Parchetului o serie de precizări oficiale pentru a lămuri adevărul.
Spune și repetă dl Voineag că două sunt obiectivele la care nu ar renunța cu niciun chip: recuperarea produsului infracțional și prevenția, care acum ar fi profund deficitare. Sigur, teme de impact, care dau bine, dar niciuna de competența DNA.
Despre prevenție prima a vorbit dna Kovesi, recomandând autorităților să citească hotărârile judecătorești de condamnare pentru a afla unde sunt breșele care trebuie astupate.
Nimănui nu i-a trecut însă prin cap, asemeni dlui Voineag, ca DNA să facă sinteze și analize pentru prevenție. Adică decât să ancheteze, mai bine se ocupă de teze și sinteze, înțelegem.
Având în vedere că dl Voineag ar dori și o reorganizare a DNA, cam ce ar fi puși procurorii să facă de viitorul posibil șef? De ce nu face asemenea sinteze CSM, unde soția dlui Voineag a fost adusă și promovată în mandatul de președinte al dnei Savonea?
În ceea ce privește prejudiciile, nu procurorii anticorupție le recuperează. Ei au obligația să identifice bunuri, sume de bani, produse ale infracțiunii și să instituie măsuri asigurătorii, să le indisponiblizeze.
Potrivit bilanțului DNA, numai anul trecut procurorii au dispus măsuri asigurătorii în cauzele trimise în judecată în valoare de 252 milioane de euro și în cursul urmăririi penale de peste 461 milioane de euro. DNA are peste 50% din toate măsurile asigurătorii ale Ministerului Public, inclusiv DIICOT, și peste 50% din valorificările ANABI.
Ce se întâmplă cu prejudiciile din hotărârile definitive ar trebui să întrebe dl Voineag la Finanțe, de exemplu.
Apoi, dl Voineag se arată superior nemulțumit de activitatea DNA: plafonată cantitativ, mediocră calitativ și cu resursele insuficient de bine folosite. Invitat să indice trei modalități concrete de mai bună folosire a resurselor, dl Voineag nu a reușit.
Este ironic că nemulțumirea privind anticorupția vine de la șeful adjunct al structurii care a preluat anchetele magistraților, SUPC din PICCJ, și care, de la înființare - azi, mâine un an de zile - nu a produs niciun rechizitoriu. Nici măcar unul.
Poate că dl psiholog nu ar fi fost nedumerit de resorturile dlui Voineag în privința anticorupției dacă domnia sa ar fi arătat un minim interes pentru corupția magistraților.
Una dintre principalele nemulțumiri ale dlui Voineag este că DNA nu ar fi făcut decât 38 de investigații financiare. Fals! Potrivit datelor oficiale pe care le-am solicitat DNA, Biroul de Analiză a Informațiilor și Investigații Financiare și-a început activitatea în 2022 și a realizat nu 38, ci 124 de lucrări.
Dar nu numai acest birou face investigații financiare în DNA, ci și Serviciul Specialiști, procurorii de caz și ofițerii de poliție judiciară. Una peste alta, anul trecut 795 de lucrări, doar de 10 ori mai multe decât credea/spunea/mințea dl Voineag.
Dl candidat este nemulțumit de pregătirea profesională a procurorilor DNA care ar cam avea nevoie de perfecționare și, când colo, doar 22 de procurori ar fi avut parte așa ceva anul trecut. Altă minciuna/lipsă de informare. 22 au făcut cursuri la INM, pentru că acestea au fost locurile.
Statistica furnizată de DNA arată cu totul altfel: în perioada 01 ianuarie 2022 – 31 decembrie 2022, au participat la cursuri, seminarii și alte evenimente de pregătire profesională 74 de procurori și 66 de polițiști. Inclusiv pregătire organizată de Academia de Drept European, Rețeaua Europeană de Training Judiciar, Rețeaua Europeană Anticorupție, Departamentul de Justiție al SUA, Biroul Procurorului European, Banca Mondială, OECD, OLAF, FBI etc.
De la începutul anului până marți au participat la același gen de cursuri 15 procurori, 17 polițiști, iar miercuri și joi vor participa la cursuri de pregătire profesională 15 procurori și 16 polițiști. Dacă dl Voineag întreba la DNA, în baza Legii 544, era mai bine informat.
Dar poate cea mai perversă abordare a dlui Voineag, absolvent de liceu de informatică, după cum ne-a precizat, a fost comparația statistică între 2022 și 2017, ca dovadă a prăbușirii activității DNA.
Doar că din 2017 competența de ancheta a DNA a fost mutilată succesiv. Abuzul în serviciu a fost practic anihilat, tentativa la abuz în serviciu a fost dezincriminată, infracțiunile de corupție săvârșite de magistrați au plecat la SIIJ, apoi la SUPC-ul dlui Voineag. DNA a pierdut cercetarea evaziunii fiscale, delapidării, spălării banilor disjunse din dosarele de corupție.
Așa cum dl Voineag impută DNA un procent de 25% achitări care include și dezincriminările, și eliminarea probelor decise de CCR. Fără ele procentul de achitări e doar 11%, față de 24% în 2019.
Mai lipsea ca dl Voineag să spună bancul cu puricele: dacă îi rupi picioarele, nu mai aude când îi ceri să sară.
Dl Voineag este mulțumit de legea avertizorului de integritate, vrea chiar să facă un parteneriat cu ANI în baza ei. Legea aceea atât de bună încât România este în pericol să piardă o tranșă PNRR din cauza ei.
Și ca o bomboană pe tort sau pe colivă, după cum preferă fiecare, dl Voineag s-a arătat dornic de comunicare directă și deschisă mai ales când există „risc reputațional”. Doar că domnia sa nu a răspuns nici până acum întrebărilor pe care i le-am trimis prin biroul de presă al PICCJ și care fix la riscul reputațional al domniei sale se referă.
”Să ajungă Mache (porecla dlui Voineag în sistem – n.red) să-i infirme un rechizitoriu lui Iordache (procuror DNA – n.red)!. S-a întors lumea cu fundu-n sus. Dictatura impostorilor”, mi-a spus amar un magistrat.
Despre dl Voineag, despre felul cu totul spectaculos în care soția domniei sale a fost promovată de CSM în epoca Savonea am scris deja. Prestația de la interviu e publică și poate fi urmărită de cei care vor să audă o ora și jumătate de lozinci despre nimic și neadevăruri.
Revenind la întrebarea perfect țintită a psihologului, eu aș avea o nuanță. Nu mă întreb ce resort l-a împins pe dl Voineag să candideze, ci mă întreb cine e resortul care l-a împins pe soțul dnei Voineag de la CSM să încerce să ocupe DNA.