- Până acum, țara noastră a atras 6,3 miliarde de euro, 3 miliarde – un transfer de pre-finanțare, obținut la declanșarea programului, restul fiind obținuți odată cu prima tranșă de finanțare.
- Comisia Europeană: Ion Marcel Boloș, ministrul Proiectelor și Investițiilor Europene, a solicitat o prelungire a termenului de analiză și răspuns cu o lună de zile, până pe 16 martie.
- Doar cinci state membre din 27 au obținut până acum cea de a doua tranșă din fondurile PNRR.
- Surse: Procesul de negociere pentru cea de a doua tranșă nu este blocat, iar discuțiile se desfășoare pe aspecte tehnice.
- Cea mai mare problemă pe care o are România cu tranșa a doua e legată de legea avertizorului de integritate. Comisia Europeană nu va face pași înapoi, dacă prevederile legale nu sunt puse în concordanță cu Directiva Europeană.
În data de 16 februarie, opinia publică urma să afle dacă România va primi a doua tranșă din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar răspunsul a fost amânat pentru că situația e mult mai complicată.
În urma încheierii negocierilor dintre reprezentanții guvernului și Comisia Europeană, în toamna anului 2021, România urma să primească 30 de miliarde de euro până în 2026, jumătate de sumă fonduri nerambursabile și jumătate, împrumuturi cu dobândă redusă.
Până acum, țara noastră a atras 6,3 miliarde de euro, 3 miliarde un transfer de pre-finanțare, obținut la declanșarea programului, restul fiind veniți odată cu prima tranșă de finanțare, după ce România a îndeplinit criteriile de etapă.
Cererea de finanțare pentru faza a doua a PNRR a ajuns la Comisia Europeană în data de 16 decembrie 2022. Conform procedurilor, perioada de analizare a acestei cereri durează două luni, pe parcursul căreia între Guvernul României și Comisie au loc negocieri, consultări, astfel încât criteriile asumate la aprobarea PNRR să fie îndeplinite.
În a doua fază, țara noastră ar urma să primească alte 3 miliarde de euro.
Guvernul cere o prelungire de 30 de zile
„Ion Marcel Boloș, ministrul Proiectelor și Investițiilor Europene, a solicitat o prelungire a acestui termen cu o lună de zile. Deci Comisia are termen până în data de 16 martie pentru a da un răspuns”, a declarat pentru spotmedia.ro Anca Păduraru, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, reprezentanța din România.
Doar cinci state membre din 27 au obținut până acum cea de a doua tranșă din fondurile PNRR.
„Trebuie făcută precizarea că niciunul dintre cele cinci state n-au obținut banii în intervalul celor 60 de zile, ci după o perioadă de timp mai mare”, a declarat, în exclusivitate pentru spotmedia.ro, euro-deputatul Siegfried Mureșan.
El a explicat că întârzierile au legătură cu capacitatea redusă de prelucrare și analiză pe care o are la dispoziție Comisia Europeană, cu cererile de amânare făcute de guverne, dar și cu nevoia de a pune în concordanță „specificațiile” din plan cu ce anunță reprezentanții guvernelor din statele membre.
Surse oficiale au declarat pentru spotmedia.ro că procesul de negociere pentru cea de a doua tranșă nu este blocat, iar discuțiile se desfășoară pe „aspecte tehnice”.
„România e avansată în ce privește atragerea fondurilor în comparație cu alte țări din Uniunea Europeană. Ungaria și Polonia nu au primit niciun ban din cauza problemelor cu privire la respectarea statului de drept”, a adăugat euro-deputatul Siegfried Mureșan.
În acest moment sunt trei zone în care țara noastră nu îndeplinește criteriile pentru cea de a doua tranșă:
- Nerealizarea bazelor de date digitale în ce privește sistemul național de pensii.
- Probleme legate de calendarul de închidere a termocentralelor pe cărbune.
- Disfuncționalități în legea avertizorului de integritate, adoptată de Parlament și promulgată de președintele Klaus Iohannis.
PNRR este un program vital pentru dezvoltarea României, impactul acestuia fiind recunoscut de guvern în documentele oficiale.
„…importanța strategică a infrastructurii finanțate și cu potențialul de a genera dezvoltarea altor sectoare adiacente. Putem enumera în acest sens investițiile în infrastructura publică edilitară, în infrastructura de transport, de energie, de gospodărire a apelor, socială, educațională etc,. De asemenea, sprijinul acordat întreprinderilor și stimularea dezvoltării acestora în corelare cu tranziția climatică și digitală și aproprierea de mediul de cercetare constituie o altă dimensiune ce conferă un potențial de întărire a rezilienței economice”, se arată într-un raport al Guvernului.
Situația avertizorului de integritate
Practic, întreaga dezvoltare a României pentru următorii patru ani depinde de acești bani veniți de la contribuabilii Uniunii Europene.
Dar pentru asta Guvernul și-a asumat un număr de reforme care ar urma să modernizeze statul, să reducă nivelul corupției, să eficientizeze cheltuielile bugetare și să elimine o mare parte din birocrație.
Deși mai mulți lideri politici s-au grăbit să declare că PNRR va fi renegociat cu Comisia Europeană, unul dintre cei mai proeminenți fiind Marcel Ciolacu, președintele PSD, formațiune aflată în coaliția de guvernare, marja renegocierilor e destul de mică, iar ea apare doar în situații speciale, mai ales dacă apar probleme legate de impactul conflictului din Ucraina.
Cea mai mare problemă pe care o are România cu tranșa a doua din PNRR e legată de legea avertizorului de integritate.
Conform unor surse, Comisia Europeană nu va face pași înapoi dacă prevederile acesteia nu vor fi puse în concordanță cu Directiva Europeană.
Marea problemă din această lege e că majoritatea parlamentară și președintele Iohannis, care a promulgat legea, au creat un proces birocratic complicat, astfel încât un raport anonim al unui avertizor să nu poată declanșa o anchetă în ce privește cheltuirea banilor publici.
USR cere retrimiterea legii în Parlament
Practic, prevederea legală îl obligă pe avertizor să facă propria anchetă și să prezinte dovezi concrete, în caz contrar, instituția sesizată având posibilitatea să „claseze rapid” acuzațiile.
”Sunt peste 300 de zile de când trebuia finalizat jalonul din PNRR privind intrarea în vigoare a legii privind protecția avertizorilor, prin transpunere în legislația națională a unei directive europene. Respectarea acestui jalon este strâns legată de a doua tranșă de bani europeni. Au depășit şi termenul, au adoptat şi o lege care îi expune pe avertizorii de integritate, nu îi protejează. De asta Comisia Europeană nu eliberează fondurile pentru România.
Am depus inițiativa de reparare a legii avertizorului de integritate, pentru că nu mai avem timp să stăm după agenda lui Predoiu, total ruptă de interesul oamenilor şi puternic conectată la interese politice”, afirmă Stelian Ion, vicepreședinte USR şi fost ministru al Justiției, citat de News.ro.
Deși România mai are timp o lună de zile să rezolve cele trei jaloane cu probleme din PNRR, provocarea cea mai mare va fi cea legată de instituția avertizorului de integritate pe care actuala coaliție nu o vede cu ochi buni.
Comisia Europeană nu va renunța ca această lege să fie conformă cu directiva pentru că e un instrument de reducere a corupției și o garanție că banii contribuabililor europeni nu vor ajunge în buzunarele unor puternici ai zilei.
Guvernul se apără și spune că nu sunt probleme cu PNRR
Ca o reacție la tensiunile politice din jurul celei de a doua tranșe a PNRR, Guvernul României a publicat un comunicat în care susține că nu sunt probleme cu cele trei miliarde de euro.
„Toate documentele privind îndeplinirea jaloanelor și țintelor aferente, precum și completările solicitate de către Comisia Europeană în procesul de validare a țintelor și jaloanelor au fost transmise în termenele indicate”, se arată în declarația oficială a Guvernului României din data de 17 februarie 2023.
„În cadrul procesului de avizare prealabilă, Comisia Europeană poate solicita clarificări suplimentare față de documentația prin care un Stat Membru justifică realizarea țintelor și jaloanelor aferente Cererii de plată, această practică fiind una obișnuită în procesul de analiză a cererilor de plată, nu numai în cazul României, dar și în cazul altor state membre”, se mai spune în comunicat.
O posibilă reîntoarcere a legii avertizorului în Parlament pentru modificări ar reprezenta o lovitură de imagine pentru actuala coaliție, dar ar crea și tensiuni între PSD și PNL.
Cele două formațiuni mai au 30 de zile pentru a găsi formula de reparare a unei legi pentru care au făcut tot posibilul s-o strice ca s-o îndepărteze de scopul ei fundamental, acela de a limita corupția.
