Trenul Inter Regio (IRN) cu plecarea din Viena era trecut pe panoul din Gara de Nord cu o întârziere de 110 minute. Cel de la Deva avea 70 de minute. Cursele care parcurgeau trasee mai scurte erau anunțate cu sosire la timp sau cu întârzieri suportabile. Miercuri, la ora 15:30, în București se înregistrau 41 de grade Celsius, conform aplicației AccuWeather.
Gara era neașteptat de aglomerată pentru o astfel de vreme. Zeci de oameni stăteau la coadă la bilete, deși în zona casieriilor se află un șir lung de automate de la care puteau fi achiziționate tichete de călătorie.
Mulți le evitau din cauza procedurii complicate de selectare a cursei, de rezervare a locului, dar și a modalității de plată.
Sunt călători cu diverse facilități, e vorba de studenți, care au 90% reducere pentru biletele de clasa a II-a, de pensionari care au reducere de 50%, dar și alte categorii de persoane cu diverse forme de gratuități. Primii trebuie să plătească diferența dacă vor să călătorească la clasa I-a, iar cei din a doua categorie, diferența de cost a biletului și locul.
Din acest motiv, cozile de la case reprezentau o provocare serioasă pentru cei care doreau să călătorească pe căldura infernală.
În Gara de Nord există aer condiționat doar în sala de așteptare clasa I, în care se intră pe baza biletului, dar și acolo erau puține locuri libere.
Oamenii se strecurau printr-un aer dens, umed și lipicios ca o dulceață de cireșe amare.
Gesturile le erau încetinite de fierbințeala din jur, pașii rulau cu încetinitorul, trupurile se încovoiau sub povara gradelor Celsius, iar o mișcare banală devenea un efort epuizant, înecat în sudoare.
Călătorii fugeau din calea căldurii, luând cu asalt restaurantele și cafenele cu aer condiționat din Gara de Nord. La ora prânzului, McDonald’s, Subway și Starbucks deveniseră neîncăpătoare.
O zi în care să nu pleci la drum
Deși, din cauza căldurii, pentru mulți supraviețuirea era dificilă, nu a existat nicio intervenție din partea autorităților.
Nu au fost anunțuri despre temperatură sau indicații despre măsurile necesare pe care să le ia călătorii pentru a evita deshidratarea.
La stația de amplificare nu a rulat în perioada prânzului nicio atenționare despre cât de cald va fi în trenuri, în timpul călătoriei.
Ieri nu a fost o zi în care să se plece la drum, mai ales dacă era vorba de persoane în vârstă sau cu sănătatea șubrezită de anumite boli ori probleme de deplasare.
Aerul condiționat nu făcea față în nicio garnitură de tren. A fost principala problemă cu care s-au confruntat călătorii.
Pentru a experimenta o călătorie în condiții grele de temperatură, am făcut o cursă Gara de Nord - Aeroportul Otopeni și înapoi.
Trenurile au plecat la timp. Prima călătorie a durat 40 de minute, iar cea de întoarcere, un pic mai mult, 50 de minute, din cauza unei opriri mai lungi în Gara Mogoșoaia.
În staționarea de 10 minute, aerul din vagon a devenit fierbinte și greu respirabil cu toate că instalația de răcorire funcționa, adică făcea zgomot.
Prețul unui bilet la dus a fost 7,5 lei, cu loc, cumpărat de pe aplicația CFR Călători, iar la întoarcere, 5,5 lei, un bilet luat de la automatul din tren, operatul fiind privat - Transferoviar.
Trenurile, formate din două vagoane, au fost aglomerate. Spre surprinderea mea, mulți călători folosesc această modalitate de a ajunge la aeroport.
Prin soare, pe o căldură sufocantă, cei 250 de metri parcurși de la oprirea în stație și până la intrarea în aeroport, pe la terminalul „Sosiri”, au fost foarte lungi.
Corupția a doborât un colos
În timpul călătoriilor, în interiorul trenului oamenii încercau să se răcorească folosind evantaie improvizate, bând apă și chiar deschizând geamurile, deși, de afară, numai răcoare nu venea.
Au existat și proteste firave vizavi de faptul că nu se simte aerul condiționat, dar cei mai mulți înțelegeau situația, preferând să nu participe la discuții.
5,1% din mobilitatea pasagerilor în Uniunea Europeană e asigurată de transportul feroviar
Deși este unul dintre cele mai ieftine, comode și ecologice modalități de transport, România a ratat să dezvolte acest tip de deplasare a persoanelor și mărfurilor.
În urmă cu peste trei decenii, țara avea una dintre cele mai extinse rețele feroviare din Europa.
Corupția și interesele firmelor de transport rutier au doborât un colos, imposibil de administrat de guvernări slabe și fără viziune.
Astăzi, Comisia Europeană alocă miliarde de euro din banii contribuabililor pentru relansarea transportului pe calea ferată, dar reprezentanții Guvernului nu dau niciun semn că vor reuși cu adevărat să reformeze acest domeniu.
România închisă în casă
„După cum am promis, am călătorit cu trenul spre litoral.
Mai sunt multe de făcut pentru transportul feroviar și sunt foarte conștient de necesitatea continuării investițiilor”, anunța Sorin Grindeanu la jumătatea lunii iunie printr-un mesaj publicat pe rețelele sociale.
„Este doar un pas spre o normalitate pe care ne-o dorim fiecare dintre noi cu privirile la serviciile de transport public. Vagonul în care am călătorit din InterCity-ul spre Constanța face parte din cele 6 vagoane modernizate recent de CFR Călători din fonduri proprii”, a mai adăugat el, indicând cât de greu și cât de costisitor se reconstruiește ceva după ce a fost distrus.
Sorin Grindeanu a încercat la începutul verii să-și creeze o imagine de bun gospodar și om politic responsabil, dar totul s-a năruit în urma crizelor succesive care au izolat România de restul lumii.
În acest moment, aeroportul Otopeni e suprasolicitat, iar disfuncționalități majore apar frecvent, generând întârzieri ale curselor și condiții dificile pentru călători.
Valea Oltului e blocată în urma unei decizii neanunțate în timp util pentru lucrări de despădurire necesare construcției autostrăzii.
Pe podul de la Giurgiu se circulă greu din cauza lucrărilor de reparații pe care le execută partea bulgară, timpul de așteptare la principalul punct de trecere a frontierei din sud fiind de peste trei ore.
Circulația trenurilor a fost și ea dată peste cap din cauza valului de căldură, înregistrându-se întârzieri, reducerea vitezei de deplasare provocată de dilatarea liniilor de cale ferată și defecțiuni ale locomotivelor.
„CFR Călători informează că unele trenuri care asigură legătura între litoralul Mării Negre și principalele orașe ale țării înregistrează întârzieri de circa 60-150 minute, atât pe fondul limitărilor de viteza impuse de CFR S.A. și a realizării încrucișărilor de trenuri cât și a problemelor generate de numărul mare de călători care circulă cu aceste trenuri”, se arată într-un comunicat al companiei CFR Călători.
VIDEO. Intrarea în București cu trenul e una dintre cele mai urâte din Europa - Sursa: Spotmedia.ro
Furie și nemulțumire
Femeia se uită la ceas și, apoi, mă întreabă: „Are întârziere, nu?”
Ne aflam în mica gară a Aeroportului Otopeni și pe singura linie ferată se apropia încet, încet, garnitura dinspre București. Trenul nu avea întârziere. Sosea la timp, numai că urma să staționeze 20 de minute și, apoi, pleca din nou spre Gara de Nord.
„Deci nu mai prind trenul de Sinaia. A întârziat avionul câteva minute și s-a dat totul peste cap”, a spus femeia cu năduf în timp ce urca în vagon, trăgând de mica valiză care o însoțea.
„Când ajung în gară, anulez biletul online. Asta e, am pierdut 50 de lei”, a mai spus ea mai afectată de căldura din tren decât de pierderea banilor.
Într-o lume tot mai conectată, oamenii își planifică o călătorie din timp, își cumpără bilete de avion cu un an înainte, bilete de tren și fac rezervări la hotel. Orice mică întârziere produce un lanț de întâmplări care ruinează călătorii, produc nervi și certuri în familii și risipesc banii oamenilor.
Am călătorit de la București la Filiași în trenul de Teiuș acum aproximativ o săptămână. Pe lângă întârzierea de o oră și jumătate am avut parte de un cuptor încins. Veneam de la 13 grade Celsius și primul șoc termic, de 35 de grade Celsius, a fost în trenul de la Otopeni la Gara de Nord, apoi în cel de-al doilea tren de la București la Filiași. Înțeleg întârzierile datorate lucrărilor dintre București și Caracal, înțeleg restricțiile impuse de dilatarea șinelor încă vechi..., dar nu înțeleg lipsa de freon din instalațiile de climatizare, iar asta e o chestiune ce se poate remedia în depouri înainte de plecarea în cursă
Pasager, postare pe pagina de Facebook a ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu
De aici provine furia și nemulțumirea față de autoritățile din România, care sunt mereu luate prin surprindere de faptul că vine vara sau iarna, nefiind niciodată pregătite să facă față la provocările realității.
În acest moment, întreaga infrastructură de transport din țară a cedat, indiferent că e vorba de cea rutieră, feroviară sau aeriană, neexistând niciun plan de urgență, nicio o reacție consistentă a guvernului, nicio comisie parlamentară și nicio dezbatere serioasă despre ce trebuie făcut pentru a ieși cât mai repede dintr-o criză care se agravează și nu se rezolvă de la sine. Și suntem abia la jumătatea lunii iulie.