Jumătate dintre românii care locuiesc în Moldova și 4 din 10 olteni nu sunt conectați la sistemul public de alimentare cu apă. În București și Ilfov, doar 1 român din 10 nu este conectat la acest sistem. Aceasta nu este nici propagandă rusească, nici chinezească, ci este realitatea comunicată de către statistica oficială a țării.
Este doar un semn că în România, guvernul de la București creează inegalitate și își favorizează unii cetățeni în detrimentul altora. Mai corect spus politica de regionalizare, preluată papagalicește de guvernanții noștri, a produs acest monstru: pentru unii regionalizarea a fost mumă și pentru alții a fost ciumă.
Ce șanse au în viață copiii din Moldova și din Oltenia, care este rezultatul lipsei de acces la apa curentă? Ei sunt europenii cu cea mai mică șansă de a absolvi o facultate. Și iarăși vă spun, nu este propagandă rusească sau chinezească, este statistica europeană, Eurostatul (Sursa: AICI).
Numai 15,5% dintre tinerii de 30-34 de ani din regiunea de Nord-Est a României au studii universitare, 16,3% dintre cei din regiunea Sud-Muntenia, 17,8% dintre dobrogeni și 18,6% dintre oltenii cu aceeași vârstă. Cele patru regiuni de mai sus domină topul primelor șase regiuni europene, cele mai sărace în tineri de 30-34 de ani cu educație terțiară (studii universitare). Jumătate din România este, practic, polul continental al educației insuficiente, acolo se găsesc cei mai puțini europeni cu facultate. În schimb, București-Ilfov este partea din România în care 4 din 10 tineri de 30-34 de ani au studii universitare. Iată cum arată harta celor mai educați europeni și a celor mai puțin educați:
Privind această hartă poți să dormi liniștit, ministrule sau parlamentarule cu pensie specială, cu secretare și limuzine, cu toții nepoții căpătuiți pentru trei generații? Iar noi, fraierii care alergăm să-i votăm la fiecare patru ani pe cei 2.000 de sultani ai Românei, oare nu ne întrebăm ce fel de locuri de muncă vor avea moldovenii, oltenii, muntenii sau dobrogenii lipsiți de școală?
Lipsa de apă duce la educație insuficientă, iar educația insuficientă alungă banii departe de regiunile cu oameni fără diplome și fără cunoștințe. Iată, bunăoară, unde s-au dus cele aproape 90 de miliarde de euro investiții străine directe ajunse în țara noastră: aproximativ două treimi din acești bani au ajuns la doar o cincime din populația țării, în regiunea de dezvoltare București-Ilfov (55,349 miliarde euro sold la 31 decembrie 2019, reprezentând 62,7 la sută din total), mai puțin de 10% în regiunea Centru (7,648 miliarde euro), 7% în regiunea Vest (6,198 miliarde euro) și 6,4% în regiunea Sud – Muntenia (5,671 miliarde euro). În contrast, cele mai mici valori ale investițiilor se regăsesc în regiunea Oltenia (2,536 miliarde euro, mai puțin de 3% din totalul național) și un rușinos 2% în regiunea Nord-Est (Moldova, cu doar 1,765 miliarde euro).
Și vă spun a treia oară: aceste date nu sunt propagandă rusească sau chinezească, ci sunt emanate de cel mai bătrân și mai bogat guvernator de bancă centrală de pe planetă, finanțatorul de trei decenii al acestei crunte politici antinaționale. La o șesime dintre români au ajuns doar 2% dintre investițiile străine, iar la 12% dintre noi au ajuns 63% din aceste investiții. Și voi, politicieni criminali, stați și vă închinați la zeul perfid al regionalizării și incantați cu ochii închiși principiul subsidiarității pe versuri scrise de mătușa voastră, Angela! Ce țară ați creat?
Aș putea să vă umplu mii de pagini cu statisticile care reflectă rezultatele politicii îndreptate spre sărăcirea Moldovei și a Olteniei și îmbogățirea bucureștenilor. Dar să reținem esențialul: distrugerea județelor sacrificate ale României se face cu program, prin ocolirea acestora de către marile investiții ale statului. Iată ce autostrăzi sunt și se construiesc în țara noastră astăzi:
Două mari autostrăzi leagă Ardealul și Banatul de București și de Marea Neagră, iar în Moldova avem un ciot de nici 20 km (centura Bacăului) și în Oltenia un drum expres până la Craiova, la care abia s-a deschis șantierul! Culmea conducerii inepte a acestui stat este că cel mai mare constructor de drumuri din România este o firmă din mijlocul Moldovei, de lângă Bacău. Și nu vreau să aud explicația că de la Constanța la București și la Timișoara este coridorul IV european, finanțat de UE. Pentru că la fel de coridor european este și coridorul IX, de la Giurgiu la București, la Buzău și la Suceava/Iași.
Dacă guvernul și parlamentul, prin pauzele de bălăceală din piscinele lor din prea-bogata Pipera, nu alocă niciun ban pentru apă/canalizare sau pentru autostrăzi în Moldova și Oltenia, cum se mai miră apoi ca niște miniștri ce sunt că nu se dezvoltă aceste regiuni?
Copiii moldoveni și cei olteni își doresc o altă viață, motiv pentru care nu fug prematur de școală, ci insistă să rămână să învețe. Iată, de exemplu, o altă hartă rușinoasă pentru „România educată”, cea cu cei care pleacă prematur din școală, fenomen la care țara noastră este pe locul trei în Uniune:
În Oltenia găsim cel mai mic procentaj al abandonului școlar din țară, iar în Moldova acest procentaj este mai mic decât în Dobrogea sau în Ardeal. Deci nu oamenii de acolo sunt vinovați de înapoierea regiunilor lor, ci guvernanții care duc toți banii țării în București, în Cluj și în Sibiu.
Și pentru a întări această imagine, vă mai arăt o hartă europeană, cea a procentajului celor care muncesc din totalul forței de muncă. Ei bine, Eurostatul dă astfel o binemeritată palmă celor care spun că înapoierea Moldovei este indusă de lenea celor de acolo. Nu, nătărăilor, în Moldova avem cei mai harnici români, acolo lucrează cam 80% din forța de muncă. Da, lucrează cu acte în regulă și plătesc impozite pe venit și contribuții unui buget central care nu vrea să știe de ei:
Spre comparație, în regiunea de Vest (Banat) sau în Centru (Transilvania centrală), procentajul celor care lucrează este cu cel puțin 10 puncte mai mic decât în Moldova! Și atunci, de ce nu merită și moldovenii ceea ce primesc bănățenii sau ardelenii sau bucureștenii de la același guvern și de la același stat?
Oare cum s-or uita miniștrii și parlamentarii la o altă hartă a rușinii, precum cea cu regiunile europene cu cele mai mari ponderi ale populației expuse sărăciei, în care trei dintre cele nouă cele mai aflate în pericol de sărăcie regiuni ale continentului sunt din țara noastră: Moldova, Dobrogea și Oltenia? Oameni buni, 4 din 10 moldoveni, dobrogeni și olteni sunt expuși riscului sărăciei sau excluziunii sociale și nimănui nu pare să-i pese prin guvern și prin parlament.
Și pentru a vă deschide mai bine ochii, guvernanților, să vă mai spun că Moldova și Dobrogea sunt campioni europeni la procentajul populației care lucrează în fabricile de confecții, industria cel mai prost plătită de pe continent:
Nu este o surpriză, dar cel mai mare salariu mediu net din țară se plătește în București-Ilfov (4.030 de lei în 2019), iar cele mai mici salarii medii nete le găsim în Dobrogea și Moldova (2.592 lei, respectiv 2.666 lei în 2019). (Sursa:AICI)
Poate nu uităm că mediile salariale mari din București se datorează și salariilor nesimțite din guvern și din parlament, încasate de cei care au condamnat jumătate din țară la subdezvoltare.
Concluzia? Hai să ne trezim și să realizăm că guvernanții ne-au creat o mare problemă în ultimii zeci de ani: o țară ruptă în două, în care la București și în câteva județe ardelene se acumulează bogăție, iar în sudul și estul țării se acumulează sărăcie. Și asta este numai și numai din cauza politicii criminale de lipsire de investiții a Moldovei și Olteniei. Hai să încercăm să reparăm acestă ruptură până nu este prea tărziu. Hai să construim o Românie cu șanse egale la apă curentă, la școală, la autostrăzi și la locuri de muncă bine plătite!