Furia lui Donald Trump: eșecurile succesive și cazul de la București

Furia lui Donald Trump: eșecurile succesive și cazul de la București
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Cea mai mare nereușită a noii administrații americane o reprezintă, fără doar și poate, felul în care democrația liberală a câștigat pe frontul deschis de MAGA în Europa.

După ce vicepreședintele american JD Vance și Elon Musk s-au poziționat oficial de partea extremiștilor AfD în Germania și, mai puțin oficial, dar constant în ceea ce-l privește pe Musk, de partea curentului așa-zis suveranist de la București, unul servind din plin Moscovei, reprezentat de cuplul Georgescu – Simion, MAGA a fost înfrântă.

Deși pleca de pe o poziție de forță, succesul din alegerile americane, MAGA nu a reușit să-și impună ideologia stridentă, cu toate alimentările retoricii anti-woke și a criticii extrem de virulente a Uniunii Europene.

Ce a reușit aici noua administrație americană e să inducă percepția unei alinieri cu retorica și chiar strategia Rusiei de a discredita procesele democratice din Europa, ceea ce face cu atât mai solidă victoria societății din România, împotriva unui candidat pe care și Moscova, și MAGA și l-ar fi dorit instalat la Cotroceni, pentru ca Europa să fie vulnerabilizată.

„Aceste alegeri marchează într-adevăr un moment important, nu numai pentru România, ci și pentru Europa și Occidentul democratic. România a fost atacată de Rusia agresivă și imperialistă, pe de o parte, și de America MAGA iliberală, pe de altă parte”, arată istoricul elvețian Oliver Jens Schmitt, într-un interviu pentru spotmedia.ro.

În pofida tonului preponderent triumfalist atunci când anunță ceea ce de fapt reprezintă un eșec, administrația Donald Trump nu a reușit să bifeze niciunul dintre marile obiective pe care le-a anunțat la preluarea mandatului: încheierea celor două războaie sau măcar negocierea solidă a păcii și exportarea ideologiei MAGA ca fiind cea care restaurează bunăstarea în Occident.

După ultimele discuții cu Vladimir Putin, la capătul câtorva luni în care Statele Unite au părut că trec de la condamnarea agresiunii ruse în Ucraina la un mod exclusiv tranzacțional de raportare la un stat agresor, fără ca vreun criteriu moral să mai fie în joc, președintele Donald Trump a anunțat că Putin nu pare dispus să pună capătă războiului și că, în aceste condiții, SUA s-ar putea retrage din acest proces de negociere a păcii.

Așa cum au atras atenția experții încă de la debutul discuțiilor, o pace care nu este justă și pe termen lung pentru Ucraina este doar un simulacru și, mai mult, singura posibilitate a acestei păci durabile este transformarea Ucrainei într-un arici cu țepi de oțel, adică înarmarea ei, în așa fel încât să se poată așeza cu avantaje nete la masa negocierilor.  

Eșecul înregistrat în fața lui Putin, care a folosit și de data asta tehnicile sportului preferat, judo, adică specularea slăbiciunii adversarului, în acest caz orgoliul președintelui Trump, pe de o parte, și modelul pur tranzacțional, pe de altă parte, este cu atât mai important, cu cât SUA au fost puse în poziția de a fi percepute ca fiind mai degrabă aliniate narativelor de la Moscova decât cele ale Occidentului care susține Ucraina.

Retragerea Washingtonului este exact ceea ce își dorește Rusia și, pentru a obține acest rezultat râvnit, se pare că Putin nu trebuie să facă absolut nimic altceva decât să continue să ducă un război brutal, arată o analiză CNN.

Pe de altă parte, nici în cazul războiului Israel – Hamas, președintele Donald Trump nu poate raporta o reușită. După un armistițiu care a dus la eliberarea multor ostatici israelieni, dar nu a tuturor, războiul continuă.

Mai mult, la fel ca în cazul Ucrainei, și aici abordarea în cheie de afaceri - deal -a adus prejudicii rolului jucat de SUA: abordarea tranzacționalistă a situației din Fâșia Gaza, una dintre dramele majore ale istoriei recente – să ne amintim doar clipul video care prezenta Gaza pe modelul unei afaceri imobiliare – nu a avut rezultatele scontate, cu atât mai mult cu cât era din capul locului evident că premierului Benjamin Netanyahu îi este mai convenabil continuarea unui război dur, care să ducă la eradicarea Hamas, pentru a supraviețui la putere.

Problema este că e din ce în ce mai improbabil ca războiul, declanșat de Hamas, odată cu atacurile atroce din 6 octombrie, să ducă la anihilarea totală a organizației teroriste Hamas, fără ca toate costurile omenești să nu atingă proporțiile unei drame colective.

Dacă președintelui Donald Trump nu i-au ieșit cele mai bune cărți cu aceste trei mari mize, proiectarea unei puteri crescute în interior devine un obiectiv de durată, de la noua provocare a Uniunii Europene cu tarife vamale și mai mari, până la războiul deschis cu Universitatea Harvard.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇